Decizie CNSAS: Un fost senator PNL, în prezent ”expert în energie” la televiziunile de știri, a fost colaborator al Securității / În facultate, ar fi turnat un student din Yemen

”Expertul în energie” Dumitru Dian Popescu (55 de ani), o prezență asiduă în studiourile de televiziunilor de știri, a fost colaborator al Poliției politice comuniste, susține Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) într-o acțiune depusă, recent, la Curtea de Apel București. Fost președinte al Organizației PNL Gorj, senator liberal, consilier al unui ministru al Energiei și ex-lider ALDE Gorj, Popescu a declarat pentru G4Media.ro despre acest demers: ”E treaba lor (a CNSAS n.r.), să decidă instanța. Eu, în 2015, am primit verdict de necolaborare.”

Verificarea lui Popescu de către CNSAS s-a făcut din oficiu, în calitatea acestuia de candidat la alegerile parlamentare din 2020 (fără succes) din partea Partidului Puterii Umaniste (Social-Liberal).
În acțiunea înregistrată la instanță și consultată de reporterul G4Media.ro, CNSAS arată că, în noiembrie 1989, Popescu, care anterior semnase angajament cu Securitatea, l-a turnat ofițerilor din Prahova pe un student yemenit aflat la studii în România.

Despre acesta, Popescu a scris, într-o notă informativă, că ”Este intrigat de politica dusă de țara noastră, comparativ cu cea din celelalte țări socialiste, arătând că, datorită acesteia am rămas singuri și alături de noi doar «nenorociții de coreeni». Cel în cauză arată că țara sa nu e prezentă cu nici o delegație la lucrările Congresului al XIII-lea, întrucât, în afară de ambasada pe care o au în R.S.R., nu au relații decât pe linie de învățământ, unde plătesc taxele în dolari, în rest, nu îi interesează cu nimic politica pe care o duce țara noastră.”

Pe baza acestei note, CNSAS a stabilit că Dian Popescu întrunește cele două condiții impuse de lege pentru a fi catalogat drept colaborator al Securității: a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, iar acest lucru l-a făcut conștient, având reprezentarea clară a faptului că relatarea sa nu va rămâne fără urmări.

Toate acestea i-au îngrădit studentului yemenit dreptul la viață privată și la libertatea cuvântului, a afirmat CNSAS care a a prezentat și un document în care se arată că, urmare a notei lui Popescu, Securitatea a dispus măsuri suplimentare de urmărire a studentului străin. În finalul acțiunii, juriștii CNSAS au precizat că ”legiuitorul nu cere existența unei pluralități de informări adresate Securității (…) fiind suficient și un singur astfel de caz pentru reținerea calității de colaborator al Securității”. Procesul nu are stabilit, încă, un prim termen de judecată.

Anterior, în 2015, când a candidat la Parlament din partea ALDE, Popescu a primit o adeverință care atesta faptul că în arhive există un angajament al său semnat cu Securitatea, în iunie 1989, cu numele conspirativ ”Marius”, în sarcina sa fiind supravegherea informativă a studenților străini aflați la studii la Institutul de Petrol și Gaze Ploiești unde acesta era student. La acel moment, CNSAS a conchis că Popescu nu a fost colaborator al Securității pentru că nu fuseseră descoperite informații transmise ofițerilor de către acesta.

După candidatura din noiembrie 2020, însă, și reverificarea sa în calitate de candidat, CNSAS a avut la dispoziție documente noi – milioane de dosare transferate de serviciile secrete în anii anteriori. Astfel, cercetătorii instituției au descoperit nota informativă care a dus la dosarul prin care CNSAS cere judecătorilor să constate faptul că Popescu a fost colaborator al Poliției politice.

Om de afaceri, Popescu a intrat în politică și a fost, de-a lungul timpului, președinte al Organizației PNL Gorj, senator din partea acestui partid între 2012 și 2016, lider al Organizației ALDE Gorj, consilier personal al Ministrului Energiei, Toma Petcu, în 2018, candidat la Camera Deputaților, în 2020, din partea Partidului Puterii Umaniste (Social-Liberal), presa gorjeană scriind despre o apropiere recentă a sa de AUR, fapt negat de acesta.

În trecutul lui Popescu se află o condamnare penală definitivă pronunțată în 2016: 5 luni de de închisoare, cu suspendare, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice. El a fost acuzat, alături de fratele său, că, în calitate de administratori ai unei firme, ar fi încasat, în mod necuvenit, de la o primărie, 154.000 de lei pentru lucrări de proiectare şi execuţie la baza sportivă din localitate, lucrări care nu au fost, însă, realizate.