Decizie definitivă: Crucile ridicate de Primăria Dărmănești în Cimitirul din Valea Uzului au fost amplasate ilegal și trebuie demolate / Decizia, salutată de comunitatea maghiară și criticată de liderul AUR, George Simion

Curtea de Apel Bacău a pronunțat decizia definitivă în procesul care viza ridicarea a 50 de cruci comemorative ale ostaşilor români în Cimitirul militar din Valea Uzului. Instanța a stabilit că autorizaţia de construire emisă de Primăria Dărmănești pentru crucile din cimitirului militar Valea Uzului este ilegală.

Instanța a respins recursul autorităților din Dărmănești și a menținut sentința de la Tribunalul Bacău, pronunțată cu un an în urmă, unde s-a decis demolarea crucilor de beton construite ilegal, cu bani publici.

Anul trecut, Tribunalul Bacău a decis, printre altele că „anulează autorizaţia de construire nr 69/17.12.2018 pentru lucrări de construire monument cimitir internaţional şi 50 de cruci pentru eroii români emisă de Primarul Comunei Dărmăneşti şi dispune desfiinţarea lucrărilor executate în baza acestei autorizaţii de construire.”

Decizia de acum vine după ce, în octombrie 2021, Curtea de Apel Bacău a anulat definitiv decizia Consiliului Local Dărmăneşti din martie 2019, prin care acesta a trecut cimitirul militar din Valea Uzului în domeniul public al oraşului. Oraşul a intabulat terenul cimitirului având o suprafaţa de 7979 mp pe baza acestei hotărâri.

În martie 2019, Consiliul Local Dărmăneşti a inclus printr-o hotărâre cimitirul militar din Valea Uzului în domeniul public al oraşului, după care, în aprilie a înfiinţat o parcelă românească în cimitirul aşezării depopulate Valea Uzului, aşezată la graniţa judeţelor Harghita şi Bacău. Anterior, cimitirul era îngrijit de comuna Sânmartin din Harghita, iar comunitatea maghiară îl considera un cimitir militar maghiar.

În data de 6 iunie 2019, mii de români au invadat cimitirul pentru a participa la sfinţirea parcelei şi monumentului românesc. Secuii prezenţi au încercat să împiedice acest lucru, formând un lanţ viu.

Scandalul din acel moment, dar și alte manifestări ulterioare au fost o rampă de lansare pentru George Simion, copreședintele partidului extremist AUR.

La o săptămână după evenimentele violente, scrie Hirado.hu, autorităţile române competente au precizat că cei 149 de militari români – al căror nume au fost citite în cadrul ceremoniei de după ocuparea cu forţa a cimitirului – nu sunt înmormântaţi, de fapt, în cimitirul militar din Valea Uzului.

Decizia definitivă a Curții de Apel Bacău a fost salutată de liderii comunității maghiare.

“Astăzi a luat naştere o sentinţă definitivă în procesul al cărui obiect îl reprezintă demontarea crucilor din cimitirul de la Valea Uzului. Asta înseamnă că, în baza acestei sentinţe, crucile trebuie demontate”, a scris Serviciul de Asistenţă Juridică în Domeniul Minorităţilor “Mikó Imre” din cadrul UDMR, pe pagina sa de Facebook, scrie agenția de presă MTI, citată de Hirado. Anterior, acest serviciu a încercat să se constituie parte în cadrul procesului – de partea comunei Sânmartin – însă dintre părţile din Ţinutul Secuiesc, judecătorii au recunoscut doar interesul comunei Sânmartin. A fost aprobată, în schimb, participarea la proces a judeţului Harghita, în calitate de intervenient pentru Sânmartin.

“Astăzi a învins adevărul! Sentinţa este definitivă şi irevocabilă: crucile de beton din cimitirul militar de la Valea Uzului trebuie demontate”, a scris Csaba Borboly, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, pe pagina sa de Facebook, referindu-se la sentinţa pronunţată de vineri. Potrivit politicianului maghiar, secuii au continuat să lupte pe cale legală pentru apărarea drepturilor lor şi şi-au văzut de treabă în linişte şi tăcere. Sentinţa finală a fost salutată de mai mulţi oficiali maghiari din Ţinutului Secuiesc.

Într-o declaraţie dată anterior agenţiei ungare de presă MTI, Sándor Birtalan, primarul comunei Sânmartin, a spus: au ştiut întotdeauna că au dreptate şi au avut încredere că instanţa va confirma acest lucru.

Liderul AUR, George Simion, participant la evenimentele din iunie 2019, a comentat pe Facebook decizia instanței: „Dacă istoria României se adoptă prin vot în Parlament și se negociază cu partenerii externi, eroii care s-au jertfit pentru România au voie sa se odihnească în pământul patriei lor doar cu stampilă de la tribunal. Oricât de legala ar fi decizia judecătorilor în cazul Cimitirului Eroilor de la Valea Uzului, ea nu este decât expresia dezbinarii și a lipsei de respect pentru sacrificiul suprem al unor ostași.”

Între timp, în justiție au fost condamnați și unii dintre cei implicați în confruntările violente de la Valea Uzului. Luna trecută, Judecătoria Moinesţi a pronunţat o condamnare pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere într-unul dintre procesele privind ocuparea cimitirului militar din Valea Uzului. Sentința nu e definitivă

Judecătoria i-a aplicat o amendă lui Valentin Diaconu, unul dintre românii care au participat la ocuparea cimitirului militar din Valea Uzului, din iunie 2019, și a dispus ca acesta să achite daune materiale pentru deteriorarea camerei de filmat folosite de echipa de corespondenţi la Miercurea Ciuc a televiziunii publice din Ungaria.

Valentin Diaconu trebuie să suporte despăgubiri în cuantum de 12.600 de lei, respectiv să suporte şi cheltuielile de judecată.

Amenda aplicată se ridică la suma de 2000 de lei, iar în caz de neplată, se va transforma în zile de pedeapsă cu închisoarea.