Decizie majoră în Parlamentul European: Banii destinați României pentru trecerea la economia ”verde” vor putea fi folosiți și pentru proiectele de gaze naturale

Parlamentul European a votat miercuri un amendament crucial legat de modul în care România poate folosi banii europeni din Fondul pentru tranziție justă, adică bugetul special dedicat modernizării industriei poluatoare în vederea aplicării politicii ecologiste Green Deal.

Un amendament inițiat de mai mulți europarlamentari români din Renew prevede că acești bani vor putea fi folosiți și pentru finanțarea unor proiecte bazate pe gazele naturale în regiunile care se bazează acum pe extracția de cărbune. Or, pentru România este esențial ca în regiunile miniere precum Valea Jiului sau județul Gorj tranziția de la industria minieră la una mai verde să poată fi realizată inclusiv prin investiții în sectoare energetice mai puțin poluatoare, precum gazele naturale.

În plus, Parlamentul European a votat și creșterea sumei alocate României, de la alocarea inițială propusă de Comisia Europeană de 1,7 miliarde de euro la 3,5 miliarde de euro.

Pentru România, unul dintre marile obiective este să convingă UE să accepte gazul ca soluție de tranziție către atingerea obiectivelor cuprinse în Green Deal. Altfel spus, să accepte utilizarea fondurilor europene pentru investiții în tehnologizarea centralelor care produc energie pe bază de cărbune sau petrol și adaptarea lor la gaz.

”Amendamentul Ghinea – Botoș – Knotek, prin care am obținut includerea proiectele de gaz între cele eligibile pentru finanțare, ca alternativă de tranziție de la cărbune la economia verde, e un avantaj major pentru România, o tranziție ecologică prin reducerea emisiilor la mai puțin de jumătate din valorile actuale. Am luptat pentru acest amendament și faptul că azi avem un vot final favorabil este o veste excelentă pentru regiunile afectate, dependente de cărbune, care vor avea astfel o tranziție mai realistă, mai blândă și impactul socio-economic va fi atenuat”, arată europarlamentarul Cristian Ghinea (Renew Europe) într-un comunicat de presă.

Reamintim că România, alături de alte state UE, va primi de la UE granturi nerambursabile pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de trecerea la o economie nepoluantă (Green Deal).

Fondul pentru tranziție echitabilă este un instrument creat de Comisia Europeană pentru a atenua impactul economic și social al Green Deal (”Pactul ecologic”), politica prin care Comisia von der Leyen vrea să transforme UE până în 2050 într-o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Banii nu sunt garantați pentru statele membre, ci trebuie câștigați pe proiecte clare și viabile adresate zonelor afectate de tranziția la o economie ”verde”.

În cazul României, având în vedere existența unor regiuni mono-industriale și carbonifer intensive, sunt necesare fonduri semnificative pentru a susține costurile importante, în special cele sociale, care vor apărarea ca urmare a tranziției către o economie neutră climatic.

Ca să atingă ținta zero emisii de carbon în 2050, Europa își propune să investească în economiile statelor membre circa 1000 de miliarde de euro. Va fi însă nevoie de o perioadă de tranzitie, altfel șocul asupra economiilor va fi mult prea mare. În consecință, Comisia Europeană propune un așa numit Mecanism pentru o tranziție echitabilă.

În plus, amendamentele Renew au dus la introducerea în categoria de proiecte finanțabile a investițiilor în infrastructura ecologică, mobilitate, transport, investițiile în proiecte de combatere a sărăciei energetice, în special în locuințe sociale, și de promovare a eficienței energetice, potrivit unui comunicat.

Ce urmează. Parlamentul European va începe acum negocierile (numite ”trialog” în jargonul UE) cu Consiliul UE și Comisia Europeană, care au propus versiuni diferite ale legislației care guvernează Fondul pentru o tranziție justă, dar și ale bugetelor alocate statelor afectate de Green Deal. Consiliul UE (care reunește statele membre) are poziția cea mai inflexibilă în această chestiune și aici va fi piatra de încercare pentru adoptarea unei decizii finale.

Cum arată amendamentul votat de Parlamentul European:

Prin derogare de la articolul 5 paragraful 1 litera (d) din prezentul regulament, pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe extracția și arderea cărbunelui, a lignitului, a șisturilor bituminoase sau a turbei, Comisia poate aproba planuri teritoriale pentru o tranziție justă care includ investiții în activități legate de gazele naturale, cu condiția ca aceste activități să fie considerate sustenabile din punctul de vedere al mediului în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. …/2020 [Regulamentul privind taxonomia] și să îndeplinească următoarele condiții cumulative:
(a) să fie utilizate ca tehnologie de tranziție pentru înlocuirea cărbunelui, a lignitului, a turbei sau a șisturilor bituminoase;
(b) să se încadreze în limitele disponibilității durabile sau să fie compatibile cu utilizarea hidrogenului curat, a biogazului și a biometanului;
(c) să contribuie la obiectivele de mediu ale Uniunii privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, prin accelerarea eliminării complete a cărbunelui, lignitului, turbei sau a șisturilor bituminoase;
(d) să permită reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale poluării atmosferice și să asigure creșterea eficienței energetice;
(e) să contribuie la combaterea sărăciei energetice;
(f) să nu împiedice dezvoltarea surselor regenerabile de energie în teritoriile în cauză și să fie compatibile și în sinergie cu o utilizare viitoare a surselor regenerabile de energie.
În cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia poate, de asemenea, să aprobe investițiile în activități neeligibile, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. …/2020 [Regulamentul privind taxonomia], dacă acestea îndeplinesc toate celelalte condiții prevăzute la primul subparagraf de la prezentul paragraf, iar statul membru în cauză este în măsură să justifice, în planul teritorial pentru o tranziție justă, necesitatea de a sprijini aceste activități și să demonstreze coerența acestor activități cu obiectivele și legislația Uniunii în domeniul energiei și al climei, precum și cu planul său național privind energia și clima.