Decizie surprinzătoare a DNA: șefa procurorilor de ședință le recomandă subalternilor să ceară încetarea proceselor penale ca urmare a deciziilor CCR privind prescripția, fără să mai aștepte decizia Curții de Justiție a UE din 10 iulie / UPDATE Ce spune DNA

Șefa Secției Judiciare Penale a DNA, procuroarea Irina Munteanu, a trimis o circulară procurorilor de ședință din țară ai parchetului anticorupție în care le recomandă să ceară în instanță încetarea proceselor penale ca urmare a deciziilor CCR privind prescripția, invocând concluziile avocatului general al CJUE, dar fără să mai aștepte decizia Curții de Justiție a UE din 10 iulie 2023, potrivit unui document consultat de G4media.ro.

În adresa semnata de procuroarea Irina Munteanu se arată că decizia s-a luat ”la nivelul conducerii DNA”.

Update Ora 10.45: DNA a transmis un punct de vedere în care susține că, „la acest moment, s-a decis exclusiv ca DNA să nu mai exercite căi extraordinare de atac (recurs în casație) împotriva deciziilor instanțelor prin care s-a constatat împlinirea termenelor de prescripție și s-a dispus încetarea procesului penal”.

„Adresa menționată exprimă exclusiv opinia conducerii Secției judiciar penale din cadrul DNA”, potrivit răspunsului instituției.

Biroul de presă al DNA nu a transmis dacă a luat vreo măsură față de șefa Secției judiciar penale, având în vedere diferența dintre cele două poziții.

Punctul de vedere al DNA:

La solicitarea  dvs. înregistrată la data de 04 iulie 2023, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să vă comunice următoarele:

1. Direcția Națională Anticorupție așteaptă prefigurata decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene urmând ca, după pronunțare, să se adopte un punct de vedere unitar cu privire la efectele acesteia, referitor la activitatea de urmărire penală și la poziția procesuală în fața instanțelor judecătorești.

La acest moment, s-a decis exclusiv ca DNA să nu mai exercite căi extraordinare de atac  (recurs în casație) împotriva deciziilor instanțelor prin care s-a constatat împlinirea termenelor de prescripție și s-a dispus încetarea procesului penal apreciindu-se, în baza datelor statistice existente, că un astfel de demers nu se mai justifică, având în vedere soluțiile de respingere în astfel de căi de atac, deja formulate pe acest temei legal.

2. Adresa menționată exprimă exclusiv opinia conducerii Secției judiciar penale din cadrul DNA.

3. Principiul autonomiei procurorului permite exprimarea unor astfel de opinii juridice asupra problemelor de drept din activitatea judiciară, inclusiv în exercitarea atribuțiilor de procuror-șef secție.

Context. Pe 29 iunie 2023, avocatul general al CJUE în procesul deschis de Curtea de Apel Braşov pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripţia, spaniolul Campos Sánchez-Bordona, a concluzionat că judecătorul naţional nu poate fi obligat să nu aplice deciziile CCR, care reprezintă lege penală mai favorabilă, chiar dacă sunt în joc interesele financiare ale UE, iar prin aplicarea acestor decizii CCR se încalcă dreptul european.

Pe de altă parte, avocatul general a conchis faptul că deciziiile CCR privind prescripţia – care conduc la impunitate pentru inculpaţii care au comis fraude grave – încalcă dreptul european şi a recomandat ca judecătorul naţional să fie lăsat să decidă dacă aplică sau nu deciziile CCR, fără să rişte o sancţiune disciplinară.

„Avocatul recomandă ca judecătorul naţional să pună în balanţă drepturile inculpaţilor şi interesele financiare ale UE şi să decidă dacă aplică sau nu deciziile CCR, fără să rişte o sancţiune disciplinară”, au explicat magistraţi consultaţi de G4media.ro.

Circulara DNA vine în contextul în care, potrivit unor surse, CJUE se va pronunţa pe 10 iulie 2023 în procesul în care Curtea de Apel Braşov a întrebat dacă poate să nu ţină cont de deciziile CCR privind prescripția. CA Brașov a argumentat faptul că deciziile CCR conduc la impunitate pentru suspecţii de fraudă şi evaziune, iar România s-a angajat prin Tratatul de aderare la UE (TUE) să combată aceste infracţiuni.

Decizia șefei Secției Judiciare Penale a DNA este cu atât mai surprinzătoare cu cât poziția Guvernului României în procesul de la CJUE este să se lase la latitudinea fiecărui magistrat dacă aplică sau nu deciziile CCR privind prescripția, cu alte cuvinte să pună în balanță drepturile inculpaților (apărate de aceste decizii CCR care reprezintă lege penală mai favorabilă) și interesele financiare ale UE (apărate de dreptul comunitar).

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.