Defense News: România și Ucraina afirmă că la Marea Neagră trebuie să fie mobilizate mai multe trupe

Ucraina și România doresc ca statele occidentale să-și întărească prezența la Marea Neagră, cele două țări acuzând Rusia că militarizează regiunea, susține Defense News, care citează adrese parvenite redacției.

Avertismentele lor concomitente, potrivit cărora agresiunea Rusiei și instalarea unor sisteme antirachetă în Crimeea îi amenință tot mai mult pe aliați, au venit din partea ambasadorilor celor două țări, fiind trimise subcomisiei pentru Europa și coomperare regională în materie de securitate din Senatul SUA înaintea consultărilor cu privire la Marea Neagră de săptămâna trecută.

„Rusia a stabilit o arie largă de interdicție a accesului (A2AD) în zona Mării Negre”, a scris ambasadoarea Ucrainei, Oksana Markarova, într-o adresă din 29 octombrie, ea adăugând că Moscova folosește zona ca trambulină pentru operațiunile sale din Siria. „Capacitatea NATO de a apăra statele sale membre și de a oferi asistență unor țări terțe (Ucraina și Georgia) a fost grav subminată”.

„Continua militarizare a Peninsulei Crimeea pune în pericol nu doar litoralul statelor de la Marea Nagră, ci și o regiune mult mai întinsă”, a scris ambasadoarea, ea adăugând că NATO trebuie să stabilească o ripostă comună în cazul în care Rusia recurge la un atac armat în Marea Neagră.

Luna trecută, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a vizitat România, o aliată a NATO, dar și Ucraina și Georgia, două țări aspirante, misiunea sa înscriindu-se în cadrul unui turneu menit să îi asigure pe aliați și să pledeze pentru o cooperare în Marea Neagră.

În cursul acestui turneu, care s-a încheiat printr-o vizită la cartierul general al NATO de la Bruxelles, nici Austin și nici secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, nu au pomenit planuri legate de o sporire a forțelor de la Marea Neagră.

„Nu există vreo schimbare în capacitățile noastre sau în privința operațiunilor de ripostă”, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, locotenent-colonelul Anton Semelroth. „Noi operăm regulat în Marea Neagră și în multe alte regiuni din întreaga zonă, iar acest lucru se înscrie în angajamentul nostru și în dorința de a le da asigurări aliaților din NATO, dar și partenerilor noștri”.

Discuția survine într-un moment când tensiunile dintre Moscova și Occident au atins nivelul celor de pe vremea Războiului Rece, dat fiind faptul că , în 2014, Rusia și-a anexat Peninsula Crimeea, aparținând Ucraainei, dar și din cauza sprijinului acordat insurecției separatiste din estul Ucrainei și altor separatiști.

În cadrul eforturilor economice și diplomatice depuse, România a anunțat deja niște cheltuieli în valoare de $3 miliarde pentru a-și mări de nouă ori baza aeriană Mihail Kogălniceanu și pentru a spori astfel prezența Statelor Unite și a forțelor aliate.

Principalele sale recomandări vizează o strategie mai extinsă a aliaților în Marea Neagră, dar, în plan secund, România este recomandată și ca punct de pornire al mai multor manevre comune și ca bază de amplasare anticipată a unor noi echipamente militare și a unor noi forțe. În prezent, poziția NATO din regiune nu include decât cartierul general din România.

„O ripostă credibilă nu poate fi asigurată decât printr-o prezență solidă”, se arăta într-o scrisoare din 26 octombrie trimisă de ambasadorul României, Andrei Muraru. „O prezență militară sporită a SUA în România la toate nivelurile – la sol, la nivel aerian și la nivel maritim – inclusiv un comandament și o structură de control din partea SUA”.

„Întărind Flancul Estic al NATO într-o manieră unitară și coerentă, de la Marea Baltică și până la Marea Neagră, prin stabilirea unui unic avanpost de-alungul întregului flanc, care să asigure o apărare mai puternică și care să reducă actualele deficineețe datorate unei indiscutabile lacune din regiunea Mării Negre”, menționa scrisoarea în continuare.

România și-a reiterat totodată sprijinul față de dorința Georgiei și Ucrainei de a adera la NATO – un demers căruia Rusia i se opune categoric.

În afara ajutorului pe care SUA continuă să îl acorde Ucrainei pentru a-ți reface forțele navale, Kievul dorește ca Washingtonul să sprijine o prezență NATO în Marea Neagră înaintea unei asemenea prezențe în Marea Baltică. NATO deține patru batalioane multinaționale în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

O altă recomandare a Ucrainei ar fi următoarea: „Să se intensifice prezența navală prin rotație a NATO în Marea Neagră pentru a sprijini libera navigație și pentru a facilita rutele comerciale”.

Deși complicata politică și istorie a regiunii face ca orice efort sau orice demers inițiat de NATO în regiune să se arate dificil, unii experți cred că activitatea militară tot mai intensă a Rusiei ar putea constitui un motiv care să întărească un asemenea demers, în cazul în care Statele Unite sunt cele care îl inițiază. De-alungul istoriei, Turcia, un aliat al NATO care domină Marea Neagră, s-a arătat reticentă față de prezența militară occidentală în regiune și întreține niște relații strânse, deși complicate, cu Moscova.

La o audiere de săptămâna trecută pe tema Mării Negre, Ian Brzezinki, fost asistent-adjunct al secretarului apărării pentru Europa și politică NATO în Administrația lui George W. Bush, a dat de înțeles că Statele Unite, în pofida unei eventuale reticențe din partea Turciei, ar putea forma o coaliție regională între țările riverane.

„Susțineți-o, dovediți-i valoarea, iar următoarea fază va fi apariția unei țări precum Turcia, care va bate la ușă întrebând: ‚Cum aș putea face parte din acest grup?’ Și așa, brusc, asta va deveni o divizie NATO”, a mai spus el.

Numărându-se printre ceilalți experți care au pledat în favoarea unei strategii occidentale și a unei prezențe militare la Marea Neagă, Brzezinski a dat de înțeles că această prezență ar putea include și o celulă de informații, baterii de coastă, precum și forțe terestre sprijinite de o brigadă combatantă a SUA din România și Bulgaria.

În același timp, Kremlinul se arată iritat și de alte acțiuni ale NATO de la Marea Neagră.

Pe data de 1 noiembrie, când președintele rus Vladimir Putin a subliniat necesitatea întăririi apărării aeriene a țării sale, el a menționat activitatea militară a NATO din apropiere frontierelor ruse. El se referea la amplasarea dispozitivelor americane antirachetă ale NATO în estul Europei și la tot mai frecventele operațiuni ale vaselor NATO în apropierea apelor teritoriale rusești din Marea Baltică și din Marea Neagră.

„Trebuie să ne întărim în continuare apărarea aeriană și spațiale, având în vedere că marile puteri au ridicat perspectiva unor arme de atac de mare viteză”, a declarat Putin în cursul unei întâlniri avute la Soci cu șefi ai armatei ruse. „Acest lucru este îndreptățit de actuala sotuație politică și militară, inclusiv prin zborurile tot mai dese ale avioanelor NATO în apropierea Rusiei și prin apariția vaselor de război ale alianței cu rachete teleghidate în Marea Baltică și în Marea Neagră“.

Recent, Rusia și-a suspendat misiunea la NATO și a ordonat închiderea biroului alianței de la Moscova după ce NATO a retras acreditarea a opt oficiali ruși de la sediul său sub pretextul că ei ar fi colaborat cu serviciile rusești de informații. Amplasarea unor vase americane și din cadrul NATO în apropierea unor ape care, în opinia sa, i-ar aparține, este și ea sursa unor tensiuni.

„Chiar acum, un vas american de răzoi a intrat în Marea Neagră, iar noi îl putem vedea cu binoclul sau interceptând sistemele noastre de apărare”, a declarat Putin, el făcând referire la mobilizarea distrugătorului american Porter, care a intrat în apele Mării Negre și căruia, în această săptămână, i s-a alăturat și vasul Mount Whitney, aparținând Flotei 6 a Marinei SUA.

Sursa: Defense News/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga