Defrișările din Amazonul brazilian au scăzut cu aproape jumătate din 2023 – dar savana este „sacrificată

Defrișările din pădurea tropicală amazoniană din Brazilia au încetinit cu aproape jumătate față de anul precedent, conform datelor guvernamentale prin satelit publicate miercuri și preluate de Euronews.

Este cea mai mare reducere din 2016, când oficialii au început să utilizeze metoda actuală de măsurare.

În ultimele 12 luni, pădurea amazoniană a pierdut 4 300 de kilometri pătrați, o suprafață de aproximativ trei ori mai mare decât Londra. Aceasta reprezintă o scădere de aproape 46% față de perioada anterioară. Anul de supraveghere a defrișărilor din Brazilia se desfășoară între 1 august și 30 iulie.

Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a pune capăt distrugerii, iar luna iulie a înregistrat o creștere de 33 % a tăierilor de copaci față de iulie 2023.

O grevă a funcționarilor din cadrul agențiilor federale de mediu a contribuit la această creștere, a declarat João Paulo Capobianco, secretar executiv al Ministerului Mediului, în timpul unei conferințe de presă la Brasília.

Cifrele sunt preliminare și provin de la sistemul de sateliți Deter, gestionat de Institutul Național pentru Cercetări Spațiale și utilizat de agențiile de aplicare a legislației de mediu pentru a detecta defrișările în timp real. Calculele cele mai exacte privind defrișările sunt publicate de obicei în luna noiembrie.

Protecția Amazonului nu este extinsă la savana braziliană

Președintele Luiz Inácio Lula da Silva a promis „defrișări zero” până în 2030. Mandatul său actual se încheie în ianuarie 2027. Defrișările amazoniene au scăzut brusc de la sfârșitul guvernării președintelui de extremă dreapta Jair Bolsolonaro în 2022. Sub acest guvern, pierderile de păduri au atins un nivel maxim al ultimilor 15 ani.

Aproximativ două treimi din Amazon se află în Brazilia. Aceasta rămâne cea mai mare pădure tropicală din lume, acoperind o suprafață de două ori mai mare decât India. Amazonul absoarbe cantități mari de dioxid de carbon, împiedicând încălzirea climei chiar mai rapid decât ar fi făcut-o altfel. De asemenea, aceasta deține aproximativ 20 % din apa dulce a lumii și o biodiversitate pe care oamenii de știință nu au reușit încă să o înțeleagă, inclusiv cel puțin 16 000 de specii de copaci.

În aceeași perioadă, defrișările din vasta savană a Braziliei, cunoscută sub numele de Cerrado, au crescut cu 9 %. Pierderea vegetației native a atins 7 015 kilometri pătrați – o suprafață cu 63% mai mare decât distrugerea din Amazon.

Cerrado este savană cu cea mai mare biodiversitate din lume, dar este mai puțin protejată decât pădurea tropicală din nordul său. Boom-ul Braziliei în soia, al doilea cel mai mare export al țării, a provenit în mare parte din zonele private din Cerrado.

„Cerrado a devenit un „biom sacrificat”. Topografia sa se pretează la producția mecanizată, pe scară largă, de mărfuri”, afirmă Isabel Figueiredo, purtător de cuvânt al Institutului non-profit Society, Population and Nature.

Atât brazilienii, cât și comunitatea internațională sunt mai preocupați de păduri decât de savană și de peisajele deschise, spune ea, chiar dacă aceste ecosisteme sunt, de asemenea, extrem de biodiverse și esențiale pentru echilibrul climatic.

Cum poate controla Brazilia defrișările?

Pentru a controla defrișările pe termen lung, monitorizarea, cum ar fi cea prin sateliți, și aplicarea legii nu sunt suficiente, spune Paulo Barreto, cercetător în cadrul Institutului Amazonic pentru Oameni și Mediu, organizație non-profit.

Sunt necesare noi zone protejate, atât în interiorul, cât și în afara teritoriului indigen, precum și mai multă transparență, astfel încât abatoarele să poată urmări de unde provin vitele lor.

Creșterea bovinelor este principalul motor al despăduririlor în Amazon. Pășunile degradate trebuie, de asemenea, replantate ca păduri, spune Barreto, și trebuie să existe reguli mai stricte pentru sectorul financiar pentru a preveni finanțarea despăduririlor.

Intervievată la Brasilia, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Marina Silva, a recunoscut că, până în prezent, aplicarea legii a fost principalul instrument de combatere a defrișărilor, însă acțiunea guvernului trebuie și va fi mai amplă.

„De acum înainte, trebuie să combinăm aplicarea continuă a legii cu sprijinirea activităților productive durabile, care este unul dintre pilonii planului nostru”.