Déjà-vu politic: De ce sondajele pre-electorale din SUA ar putea să fie din nou greșite

Sondajele de opinie realizate în Statele Unite în săptămânile dinaintea alegerilor intermediare de la 8 noiembrie ar putea să fie din nou eronate, avertizează mai mulți analiști de peste ocean, care susțin că multe dintre cercetările apărute recent în spațiul public supraevaluează șansele democraților de a menține controlul Congresului, în timp ce subestimează șansele republicanilor de a recâștiga cel puțin una dintre cele două camere ale legislativului de la Washington.

Situația nu ar fi inedită, cel mai bun exemplu fiind scrutinul prezidențial din 2016, când sondajele de opinie nu au surprins entuziasmul suporterilor candidatului republican Donald Trump, cel care a câștigat în final Casa Albă în fața marii favorite, democrata Hillary Clinton. G4 a întrebat mai mulți experți americani dacă și care sunt motivele pentru care sondajele ar putea să o dea din nou în bară.

Despre scrutin

La 8 noiembrie, americanii vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților de la Washington, o treime din Senat și 39 de guvernatori, precum și alți oficiali de la nivelul statelor și orașelor.

În acest moment, democrații controlează atât Camera Reprezentanților, cât și Senatul, deși majoritățile lor sunt extrem de fragile, în special în camera superioară a legislativului. În Senat, democrații au 48 de mandate, iar independenții care votează cu ei alte două. Republicanii au și ei 50 de scaune, ceea ce face ca vicepreședinta Kamala Harris să fie cea care oferă votul necesar democraților în momente-cheie.

În Cameră, democrații beneficiază de 220 de mandate la 212 mandate pentru republicani. Majoritatea necesară este de 218. Trei posturi sunt actualmente vacante în camera inferioară a Congresului.

Potrivit tendințelor electorale din ultimele decenii, partidul aflat la putere – în acest caz, democrații – pierde aproape întotdeauna mandate în alegerile intermediare. În acest an, poziția Partidului Democrat este șubrezită și de o inflație galopantă, cu prețuri în creștere la alimente, combustibili și chirii.

Până nu demult, sondajele de opinie indicau că democrații riscă să nu mai controleze nici una din cele două camere ale Congresului în urma alegerilor din această toamnă. Cele mai multe dintre sondaje estimau că partidul aflat acum la putere în America va pierde zeci de mandate atât în Camera Reprezentanților, cât și în camera superioară a legislativului.

Recent, sondajele de opinie au arătat o revenire a Partidului Democrat și a lui Biden, deși comentatorii cred că menținerea Camerei Reprezentanților de către aceștia va fi extrem de dificilă și ea va ajunge în final în mâinile republicanilor. În același timp, democrații și republicanii au șanse aproximativ egale să câștige Senatul, susțin analiștii, bazându-se pe rezultatele sondajelor de opinie.

Sondajele, din nou greșite?

Așadar, în acest moment, cele mai multe dintre sondajele arată că republicanii sunt pe cale să câștige Camera Reprezentanților (deși la mustață), iar democrații au mari șanse să-și păstreze majoritatea în Senat.

Sunt însă corecte aceste anchete de opinie? Surprind ele cu adevărat ce cred alegătorii americani, mai ales în condițiile în care sunt afectați de inflația galopantă, de prețurile mari la alimente, combustibili și chirii, de ratele semnificative ale criminalității în marile orașe sau de numărul record de imigranți ilegali – peste 2.1 milioane – care au traversat în ultimul an frontiera cu Mexicul?

S-a vorbit mult despre acuratețea sondajelor în acest an electoral, la fel ca în ultimele cinci cicluri electorale. Patru dintre acești ani electorali (2012, 2014, 2016 și 2020) au produs rezultate semnificativ diferite de așteptările create de cele mai cunoscute și demne de încredere institute care efectuează cercetări de opinie publică la nivel național și de stat.

De exemplu, în 2012, democrații au depășit cu mult prognozele indicate de sondajele pre-scrutin, la fel ca și republicanii în 2016 și 2020. În 2018, sondajele au bifat destul de mult dintre rezultatele prognozate la nivel național, deși au existat unele rateuri în cursele pentru Senat câștigate de republicani.

Comentatorii afirmă că există mai multe motive pentru care temerile cu privire la acuratețea sondajelor sunt mari în acest an electoral.

În primul rând, alegerile din noiembrie sunt unele intermediare, organizate la jumătatea mandatului de președinte al lui Joe Biden, în care schimbări foarte mici ale rezultatelor ar putea avea consecințe mari pe scena politică de la Washington. De exemplu, așa cum am scris recent, rezultatul scrutinului din această toamnă va remodela drastic ceea ce se va întâmpla în următorii doi ani cu agenda politico-economică a lui Biden înainte ca democratul să candideze sau nu pentru realegerea în funcția de președinte în 2024. Cu Congresul sub control democrat, el ar putea avea o altă șansă să treacă prioritățile liberale majore pe care nu a reușit să le bifeze în prima parte a mandatului său. Sub control divizat sau total republican, administrația sa ar putea petrece următorii doi ani apărându-se de investigații – și poate chiar de demitere, după ce republicanii, în special cei fideli filozofiei MAGA a lui Trump, au anunțat că sunt pregătiți să-l demită.

De asemenea, alegerile din acest an se desfășoară în multe potențiale câmpuri de luptă prezidențiale pentru 2024, în care controlul partizan al mașinăriei electorale este în joc. Mizele sunt uriașe în aceste locuri, căci partidul aflat la putere va controla operațiunile electorale.

În al doilea rând, comentatorii politici nu uită erorile de sondaj, cele mai multe în favoarea democraților, care au produs victoria uluitoare a lui Trump în 2016 și realegerea sa ratată pe ultima sută de metri în 2020 (la care s-au adăugat performanțele neașteptat de bune ale republicanilor în ambele camere ale Congresului).

În sfârșit, în al treilea rând, există unele diferențe destul de semnificative în ceea ce arată sondajele de opinie actuale la nivel național și în cursele individuale.

MSN a dat ca exemplu cel mai citat (și de obicei cel mai de încredere) indicator al votului popular național din Camera Reprezentanților, întrebarea cunoscută sub numele de generic congressional ballot sau buletinul generic de vot al Congresului.

Din noiembrie 2021 până în iulie 2022, republicanii au condus la votul generic în media anchetelor de opinie, așa cum a arătat agregatorul de sondaje RealClearPolitics. Recent, democrații aveau un avans de 0,4% puncte procentuale în mediile RCP și un 1,3% mai substanțial în mediile sondajelor celor de la FiveThirtyEight.

Dar un sondaj realizat de Trafalgar Group a arătat republicanii cu un avantaj de cinci până la opt puncte în sondajele lunare realizate începând din iulie. De asemenea, un alt sondaj de opinie pe care republicanii preferă să-l citeze, Rasmussen Reports, a arătat în mod constant că Partidul Republican este lider în scrutinul general, deși nu cu o marjă la fel de mare. (RCP arăta luni că republicanii au revenit în pole-position, fiind preferați cu 46,1% de alegători, comparativ cu democrații care au strâns 45,2%, o diferență de 0,9 procente).

Un alt caz citat este cel al candidatei republicane la Senat, Tiffany Smiley, despre care Trafalgar Group susține că este la egalitate statistic cu actuala democrată din Washington, Patty Murray, în timp ce toate celelalte sondajele indică, cu excepția unuia, că Murray este în frunte cu cel puțin două cifre. De exemplu, Cook Political Report evaluează cursa drept „solidă în favoarea democraților,” ceea ce înseamnă că nu este competitivă și va reveni fără probleme democraților.

De asemenea, în cursa pentru guvernator din Pennsylvania, șase din ultimele șapte sondaje publice l-au arătat pe democratul Josh Shapiro în frunte cu două cifre procentuale în fața republicanului Doug Mastriano. Excepția? Trafalgar Group, care a arătat o egalitate statistică între cei doi candidați la jumătatea lunii septembrie.

În acest moment al discuției, trebuie precizat că Trafalgar Group a ieșit în evidență la alegerile prezidențiale din 2016, după ce a indicat cu exactitate că Donald Trump era înainte în Florida, Michigan și Pennsylvania, când aproape toate celelalte instituții de sondare naționale au arătat-o pe Hillary Clinton câștigând toate cele trei state. De asemenea, Trafalgar Group a avut o eroare medie relativ scăzută în 2020, în special în comparație cu unele dintre marile firme consacrate precum Monmouth, Quinnipiac și SSRS. Trafalgar a prezis însă, greșit, că Trump va fi reales președinte.

Ce face diferit Trafalgar Group?

Comentatorii s-au referit la mai mulți factori care fac ca Trafalgar Group să fie diferit de restul institutelor de sondare a opiniei publice. În primul rând, deși întreaga metodologie este secretă, organizația folosește apelurile directe, telefoane automate și eșantionarea online pentru a chestiona alegătorii. De asemenea, institutul își ajustează constatările pentru a reflecta așa-numita „prejudecată a dezirabilității sociale,” ceea ce înseamnă că oferă câteva procente alegătorilor roșii, care votează republican și care presupun că cei care-i chestionează din partea sondajelor vor să-i susțină pe candidații albaștri, adică democrați. Așadar, Trafalgar asumă că există o părtinire generală pro-democrată a sondajelor pe care o corectează.

În al doilea rând, este vorba de eșantionul de bază, care reprezintă o altă sursă comună de diferențe între sondaje. Adesea, republicanii arată mai bine în sondajele care discută despre „alegătorii probabili” mai degrabă decât „alegătorii înregistrați” sau „toți adulții.” Acest lucru este în special important la alegerile intermediare cu democrații controlând Casa Albă, un scenariu care de obicei (dar nu universal) oferă Partidului Republican un avantaj privind prezența la vot. Trafalgar Group insistă pe acest model, care s-a dovedit mai corect, iar această metodologie a „alegătorilor probabili” fiind îmbrățișată recent de aproape toate institutele de sondare.

Ce cred experții

G4Media a chestionat mai mulți experți americani în legătură cu exactitatea sondajelor de opinie legate de alegerile intermediare din această toamnă. Aceștia cred că acuratețea sondajelor suferă din cauza mai multor aspecte, între care metodologiila folosite, chestiunile tehnice sau votanții lui Trump, care sunt cunoscuți pentru faptul că fie refuză să răspundă la întrebări, fie dau răspunsuri greșite ca să inducă în eroare sondajele.

De exemplu, profesoara de științe politice Virginia Sapiro, decana Departamentului de Arte&Stiințe de la Boston University, ne-a precizat: „Cel mai important factor determinant al acurateții sondajelor (dacă vorbiți de o casă de calitate în primul rând) este eșantionarea: este grupul de oameni care răspund la sondaj asemănător unui eșantion aleatoriu al populației căreia îi este adresat sondajul în mod general? Dacă este mai dificil pentru cei care realizează sondajele să chestioneze anumite tipuri de oameni față de alții, sau dacă anumite grupuri de oameni sunt mai probabil să refuze în mod sistematic să răspundă, acuratețea sondajelor va avea de suferit. Republicanii/conservatorii sunt probabil mai puțin încrezători în știință, în jurnaliști, în sondaje – au și mai puțin încredere chiar în alegeri. Deci, dacă este mai puțin probabil să răspundă la sondaje în primul rând, este foarte posibil ca sondajele să le subreprezinte opiniile.”

La rândul său, David Malet, profesor asociat la American University din Washington DC, este de părere că „celor care realizează sondajele de opinie americane le este din ce în ce mai greu, de mulți ani, să obțină rezultate exacte. Cele mai multe sondaje au fost efectuate de pe telefoane fixe și mai puține persoane acceptă acum apeluri odată ce văd identitatea apelantului. Deci, au existat rate de eroare mai mari începând cu anul 2000.”

În opinia profesorului Malet, „problema mai mare este așa-numitul alegător timid al lui Trump. Susținătorii lui Trump sunt și mai puțin dispuși să vorbească cu mass-media și cu sondajele și au fost prezentați într-un număr mult mai mic începând din 2016. Și alți republicani nu au fost dispuși să admită că l-au votat din cauza presiunilor de acceptabilitate socială.”

În ceea ce privește sondajele de opinie cu procente cât mai aproape de realitate, profesorul David Malet a afirmat: „este greu de spus, deoarece multe dintre cele mai respectate institute de sondare sunt doar la nivel de stat și nu la la nivel național. Există câteva site-uri de analiză politică care adună datele sondajelor, cu ideea că media lor va obține cel mai bun rezultat. M-aș uita la Five Thirty-Eight și la RealClear Politics, care ar trebui să enumere toate sondajele diferite pe care le folosesc.”

O opinie mai tranșantă a avut Richard Groper, profesor în Departamentul de Științe Politice de la California State University în Los Angeles, care a spus: „Sondajele sunt la fel de bune ca și oamenii care le administrează. Totul se referă la cât de exact chestionează populația. Republicanii au fost cunoscuți, în ultimele cicluri electorale, că nu au fost sinceri în răspunsurile lor. De aceea ei sunt adesea subestimați. De data aceasta, institutele de sondare au supracompensat în general votul republican. Speranța este că institutele vor nimeri exact rezultatele. Sunt sceptic, dar nu poate fi mai rău decât 2016 sau 2020.”

G4Media.ro l-a întrebat pe profesorul Groper care sunt institutele pe care ar trebui să ne bazăm în ceea ce privește alegerile din acest an din Statele Unite. „Orice universitate sau o organizație mass-media majoră sunt de obicei de încredere,” ne-a răspuns profesorul american.

În sfârșit, Morris P. Fiorina, care este profesor la Departamentul de Științe Politice de la Stanford University și bursier la Hoover Institution, a afirmat pentru G4Media.ro: „Nimeni nu știe cu adevărat dacă sondajele vor fi din nou greșite, dar experiențele recente (2016, 2020) îi fac pe mulți oameni nervoși. Pe scurt, în 2016, analizele de după alegeri au concluzionat că sondajele au chestionat prea mulți absolvenți de facultate, ceea ce le-a făcut să fie părtinitoare în favoarea democraților, având în vedere că oamenii cu studii universitare s-au îndreptat în direcția acestora (probabil din cauza problemelor socio-culturale). În 2020, institutele de sondare au luat in considerare educația, dar au ratat din nou. În lipsa oricărei alte explicații, analizele au concluzionat că persoanele fără studii universitare care au răspuns la sondaje nu au fost la fel de ‘prietenoase’ cu Trump precum cei care au făcut sondajele. Dacă această explicație este corectă, atunci cu cât alegerile se focuseaza mai mult pe Trump, cu atât este mai mare posibilitatea ca sondajele să subestimeze sprijinul democrat.”

Surse: MSN, New York Magazine, New York Times, RealClearPolitics, Trafalgar Group, Cook Political Report, FiveThirtyEight