G4Media.ro

Demența cauzează tulburări de somn. Gestionarea lor poate fi o adevărată provocare…

sursa foto: Unsplash

Demența cauzează tulburări de somn. Gestionarea lor poate fi o adevărată provocare / Ce pot face persoanele afectate

Fie că vorbim despre somnolență excesivă ori despre insomnii cronice sau acute, tulburările de somn pot avea efecte grave în organism. De asemenea, pot fi asociate cu probleme de sănătate mintală precum demența, despre care se știe că produce dereglări ale somnului.

Calitatea somnului scade adesea la persoanele ce depășesc vârsta de 55 de ani, iar demența poate agrava starea. Pe măsură ce demența avansează, tulburările de somn se pot agrava. Asta pentru că demența schimbă modul în care funcționează creierul și modul în care reglează somnul.

Majoritatea adulților au nevoie de 7 până la 8 ore de somn pe noapte. La persoanele cu demență însă aceste cifre pot fi modificate. De asemenea, s-ar putea să aibă nevoie de somn la momente nepotrivite, pentru că afecțiunea interferează cu ritmul circadian, care reglează somnul în funcție de cantitatea de lumină naturală prezentă și de activitățile zilnice de rutină.

Demența scade sensibilitatea la nevoia de a dormi. La persoanele afectate, bioritmul nu mai funcționează corect și apar dificultăți de somn.

Cum afectează diferitele tipuri de demență somnul

Modul în care demența afectează somnul poate depinde de tipul de demență care a fost diagnosticat. Cele mai comune tipuri de demență care afectează somnul sunt boala Alzheimer (care cauzează 60% până la 80% din toate formele de demență), demența cu corp Lewy (LBD), inclusiv demența din boala Parkinson, demență frontotemporală (FTD) sau demența vasculară, arată Health Line.

Cele mai frecvente tulburări de somn la persoane cu demență sunt somnolența excesivă în timpul zilei, insomnie, tulburări de respirație în somn (cum ar fi apneea obstructivă), tulburare de comportament în faza de somn REM (Rapid Eye Movement, adică mișcarea rapidă a ochilor), sindromul picioarelor nelinistite, halucinații, sindromul apusului de soare.

Demența și somnolența

Somnolența excesivă în timpul zilei se datorează adesea somnului slab din timpul nopții. În plus, somnolența în timpul zilei poate determina persoanele afectate să fie nevoite să doarmă de mai multe ori pe zi, ceea ce duce la formarea unui cerc vicios, deoarece aceste mici reprize de somn de peste zi vor afecta, din nou, calitatea somnului de noapte.

Experții recomandă pentru gestionarea somnolenței activitate fizică în timpul zilei, melatonina și ajustarea medicației.

Demența și insomnia

În caz de insomnie, persoanele afectate pot deveni anxioase, iritabile, deprimate sau lipsite de energie. De asemenea, lipsa de somn provoacă dificultăți de concentrare.

În cazul prsoanelor ce suferă de insomnii, medicii recomandă melatonina, medicamente precum trazodona sau mirtazapina (Remeron), terapie cu lumină, evitarea băuturilor cu cofeină și alcool, evitarea somnului în timpul zilei, activitate fizică în timpul zilei.

Demența și tulburările de respirație în somn

Oamenii de știință estimează că 70% până la 80% dintre persoanele cu demență au apnee în somn, o afecțiune în care respirația se oprește pentru mai multe sedunde în timpul somnului. De asemenea, apneea în somn pare să se agraveze pe măsură ce demența progresează. Totodată, aceasta poate contribui la insomnie și duce la somnolență pe timpul zilei.

Gestionarea apneei în somn implică de obicei utilizarea unui aparat cu presiune continuă a căilor respiratorii (CPAP). Pe lângă îmbunătățirea stării de spirit și a somnului, CPAP poate ameliora agravarea demenței, arată cercetările din 2023.

Demență și tulburare de comportament în somn REM

REM este faza de somn în care visăm de obicei. Somnul REM suficient este cheia pentru ca a doua zi să ne simțim odihniți. În tulburarea din timpul somnului REM (afecțiunea RBD), mușchii nu se relaxează așa cum ar trebui și persoana afectată s-ar putea să experimenteze mișcări fizice asociate cu visul, uneori chiar lovituri cu pumnul.

Afecțiunea RBD este rară, afectând aproximativ 1% dintre oameni. Totuși, este mult mai frecventă la persoanele cu demență, în special în cazurile de demență cu corpi Lewy (LBD).

Pe lângă administrarea de melatonină, experții recomandă, de asemenea, evitarea antidepresivelor, a cofeinei și a ciocolatei. Medicul s-ar putea să prescrie, de asemenea, clonazepam (Klonopin).

Demența și „sindromul apusului de soare”

„Sindromul apusului de soare” este numele unui grup de simptome care afectează unii oameni cu demență după-amiaza târziu și până în noapte. Cercetătorii nu știu ce o cauzează, dar este probabil legată de modificările creierului afectat de demență.

Sindromul Sundowner poate crea o stare de supărare, enervare, îi face pe pacienți să țipe, să spună lucruri nepotrivite sau să fie agitați, stări care au loc de obicei seara, la apus și după.

Simptomele sindromului apusului de soare sunt confuzie, agitaţie, nelinişte, halucinații, insomnie, dereglări ale ritmului circadian, rătăcire, tendința de a ţipa.

Cel mai bun mod de a gestiona aces sindrom este de a găsi și trata cauza de bază, de a stabili obiceiuri sănătoase de somn și de a planifica viața în jurul acesteia.

Experții de la Institutul Național pentru Îmbătrânire și Asociația Alzheimer, sugerează următoarele:

  • Programați întâlniri importante pentru mai devreme în cursul zilei.
  • Evitați să creați un program prea plin.
  • Creați un mediu calm.
  • Faceți activități relaxante seara devreme.
  • Luați un prânz mai greu și o cină mai ușoară.
  • Faceți o plimbare.
  • Discutați problema cu medicul dumneavoastră.
  • În acest moment nu există un remediu pentru demență și problemele de somn pe care le provoacă.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează