G4Media.ro

Democrația este în declin în lume, avertizează ministrul britanic de Externe

Foto: Pixabay

Democrația este în declin în lume, avertizează ministrul britanic de Externe

Democraţia este în declin în întreaga lume, va avertiza miercuri ministrul britanic de externe Dominic Raab într-un discurs care va expune pericolul pe care îl reprezintă regimurile autocrate pentru stabilitatea şi prosperitatea la nivel mondial, informează Reuters, citată de Agerpres.

Marea Britanie a anunţat săptămâna aceasta o revizuire a politicii sale externe şi de apărare pentru a acorda prioritate influenţei în regiunea indo-pacifică ca modalitate de a modera puterea în expansiune şi asertivitatea Chinei comuniste.

Pentru a proiecta această nouă agendă în plan internaţional în cadrul intervenţiei la Forumul de securitate american Aspen, Raab va prezenta această revizuire a politicii externe ca asumarea unei misiuni a „forţei ce susţine binele în lume”, urmând să afirme că instituţiile democratice globale se află sub cea mai mare ameninţare de la sfârşitul Războiului Rece în anii 1989-90.

„Democraţia este în declin”, va afirma şeful diplomaţiei britanice, adăugând că datele arată că în acest deceniu se preconizează ca producţia economică combinată a regimurilor autocrate să depăşească producţia combinată a democraţiilor lumii.

„Tirania este mai bogată decât libertatea şi asta contează pentru noi, acasă, deoarece democraţiile stabile, care respectă libertatea, sunt mult mai puţin susceptibile să pornească un război, să găzduiască terorişti sau să declanşeze fluxuri mari de migranţi”, a spus Raab.

„În general, nu întotdeauna, dar în general este mai uşor să faci comerţ cu ele şi este mai uşor să cooperezi cu ele pentru a rezolva problemele noastre comune”.

De la votul din 2016 privind părăsirea UE, Marea Britanie îşi caută un nou rol pe scena globală care să respecte promisiunea făcută de cei care au militat pentru Brexit şi anume că, ieşind din UE, influenţa britanică va fi proiectată în întreaga lume şi va aduce o prosperitate economică mai mare.

Discursul lui Raab va încerca să demonstreze că Marea Britanie, deşi nu la acelaşi nivel economic şi militar ca SUA şi China, are acum o strategie pentru a răspunde acestor aşteptări.

Esenţial pentru acest plan este găsirea unui rol de lider în protejarea democraţiilor şi construirea unui nou sistem internaţional bazat pe valori democratice.

„Fără putere, fără influenţă economică, militară, diplomatică şi culturală, nu putem face nimic”, va mai susţine Dominic Raab la Forumul de securitate Aspen.

sursa foto: Pixabay

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

5 comentarii

  1. Democrația este oricum o abureală, a dispărut în trecut și dispare iarăși. Problema se pune, dacă o vom înlocui cu un regim liber sau nu. De preferat epistocrratic.

    • Dupa mine regimul epistocratic este o utopie. Democratia nu este deloc o abureala. Omenirea s-a intors intotdeauna la ea. Liberate inseamna democratie. Intre un regim epistocratic si unul al sarlatanilor este o granita extrem de volatila. Plus ca un astfel de regim poate conduce in orice moment la anarhie!

    • Da, Cris, eu nu am o soluție , nici măcar o părere educată. Pot doar să constat, că, în lume, libertatea se pierde ușor și se câștigă greu. A durat, cred, 2000 de ani întoarcerea la democrație… și nu e un regim bun, este de fapt manipularea needucaților in favoarea unor grupuri infracționale, numite partide.
      Testele IQ sunt totuși o unitate de măsură acceptată în lume, cum putem vorbi de libertate și democrație, când doar 2% dintre oamenii de pe planetă sunt inteligenți? Ce pondere au ei la vor și cum îl influențează? Practic, ei nu contează.

  2. G4 a prezentat recent concluziile Freedom House. Faptul că democrația și pluralismul politic sunt în declin a fost constatat și în raportul anual al Freedom House, mai mult, declinul este constant în ultimii 15 ani ( din 2015 încoace ). În această perioadă, în medie, situația democrației s-a deteriorat în 64 de țări, față de îmbunătățirea ei în numai 37 de țări. Să menționăm că Freedom House calculează un scor agregat pentru fiecare țară din indicatorii care măsoară libertățile politice și libertățile civile. Cele politice pot realiza max. 40 iar cele civile un punctaj de max 60. Deteriorările au fost constatate și în țări cu democrație proverbial stabile ( SUA, Israel etc ).

    Pe lângă clasica observație a lui Churchill cu privire la democrație pe care a considerat-o ca cel mai mic rău din toate posibile, mai are o alta care spune că ”cel mai bun argument impotriva democrației este o discuție de 5 minute cu alegătorul comun”. Cu toate acestea ideea suveranității populare, concretizată în votul general este unanim acceptată, cu toate neajunsurile ei. Fac aceste observații, deoarece s-a amintit aici ideea epistocrației, ca principiu alternativ la democrație.

    Sunt numeroși specialiști în științe politice care studiază democrația rezultată din principiul suveranității populare, constatând că, în general, alegătorul se comportă mai degrabă ca un fan al unui partid sau altul, fără să reflecteze serios, sau fără să aibă cunoștințe politice ( Christopher Archer – Larry Bartels : Democracy for Realists ). În general, democrația ( pluralism politic, alegeri libere, libertăți civile și politice etc. ) este rezultatul unui amestec de alegători cu diverse grade sau lipsă de cunoștințe politice. Până la urmă, daunele posibile ale ignoranței în procesul cenzitar se pot reduce prin limitarea și decentralizarea puterii statului. ( Ilya Somin : Democracy and Political Ignorance ).
    Unul dintre teoreticienii epistocrației ( vezi : Jason Brennan : Against Democracy ) clasifică alegătorii în trei grupe în funcție de cunoștințe politice și reclamă necesitatea ”principiului competenței”, în sensul că ideal ar fi să voteze numai cei care – poate în urma unui test – se dovedesc a fi ”în cunoștință de cauză”. Face observația că și în prezent este limitată dreptul la vot la cca 20 % din populație ( se referă la tineri și copii fără vârsta alegătorului ). Propune totuși principiul reprezentativității populației, în sensul unui eșantion valid. Brennan nu e naiv și realizează că ”elitele” politice ar denatura procesul în favoarea lor, deschizând drumul la tot felul de autocrații. Crede însă că principiul epistocratic ar putea fi folosit în comunități mai mici în care nivelul corupției este mic și nu au fost constatate încălcări ale drepturilor civile.

  3. Rade ciob de oala sparta.