Democrație tensionată: Criza din Peru prezintă riscuri de ciocnire politică ce testează limitele legalităţii

Într-o succesiune amețitoare a evenimentelor, Peru s-a cufundat într-un impas politic care a inclus o schimbare de președinți, dizolvarea Congresului și alegeri anticipate în luna ianuarie 2020, cu aproximativ un an înainte de termenul prevăzut, se arată într-o analiză a publicației braziliene Folha Online, preluată de Rador.

Rădăcinile crizei izbucnite săptămâna aceasta datează de la alegerile generale din 2016, care au fracturat relația dintre legislativ și executiv, și evoluţiei unui scandal de corupție care a implicat compania de construcţii braziliană Odebrecht.

În urmă cu trei ani, liberalul Pedro Pablo Kuczynski, sau PPK, a câștigat președinția, învingându-o cu o marjă foarte mică pe Keiko Fujimori, fiica fostului președinte Alberto Fujimori – în momentul de faţă închis pentru corupție și încălcarea drepturilor omului. În Congres, însă, opoziția a dobândit majoritatea.

Relația dintre cele două puteri, încordată de la bun început, s-a îndreptat rapid spre o paralizie instituțională. PPK a fost acuzat că a primit mită pentru a favoriza compania Odebrecht în calitate de ministru și, având în vedere o probabilă destituire, a demisionat în luna martie a anului trecut.

A preluat funcţia adjunctul său, Martin Vizcarra. În ciuda schimbării la conducerea executivului, situaţia cu Congresul nu s-a prea schimbat.

Vizcarra a profitat apoi de atmosfera de indignare populară pentru a încerca să reformeze sistemul politic peruan. Acesta a organizat un referendum, al cărui rezultat i-a împiedicat pe legiuitori să fie realeşi. Pentru a soluţiona impasurile care blocau administrația, el a propus ca alegerile să fie anticipate.

Opoziția fujimoristă s-a pronunţat împotrivă. Ca urmare a membrilor vizați de denunţurile de corupție (Keiko însăși este arestată preventiv în prezent), grupul se teme de pierderea capitalului politic într-un moment de mare discreditare populară.

Săptămâna aceasta, disputa a ajuns la Curtea Constituțională, cea mai înaltă instanţă de justiție. În timp ce opozanții se uneau pentru numirea a 6 noi membri ai Curţii, din totalul de 7, Vizcarra a dizolvat Congresul. Manevra, deși susținută de Constituția peruană, nu este deloc lipsită de controverse.

Parlamentul a ripostat prin punerea vicepreședintei Mercedes Aráoz la conducerea țării. Ea a demisionat, însă, în mai puțin de 24 de ore.

Balanţa pare să se încline acum spre partea guvernamentală. Dar, indiferent de deznodământ, disputa arată că ciocnirile politice radicale, care testează limitele legalității, pot fi periculoase pentru funcționarea democrației.

Traducerea: Iulia Baran / Rador