G4Media.ro

Democraţii în pericol. Sondaj pe scară largă în Europa de Est la…

Foto: Wikipedia

Democraţii în pericol. Sondaj pe scară largă în Europa de Est la 30 de ani de la căderea comunismului

Un sondaj de opinie pe scară largă realizat de YouGov pentru Fundația Soros și prezentat de Suddeutsche Zeitung arată că cetăţenii din Europa Centrală şi de Est sunt îngrijoraţi de soarta realizărilor obţinute de revoluţiile de acum 30 de ani, potrivit Rador. Astfel, 52% dintre germani consideră că democraţia este în pericol. În opinia unui analist, cifrele arată clar că “oamenii îşi fac griji privind situaţia şi viitorul realizărilor noastre democratice”.

La 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, locuitorii Europei Centrale şi de Est îşi fac griji pentru realizările revoluţiilor paşnice de atunci. În afara Germaniei – unde 52% din cetăţeni consideră că democraţia se află în pericol -, cetăţenii se arată şi mai pesimişti: Slovacia – 61%, în Ungaria şi România – 58% şi în Bulgaria – 56% consideră că democraţia din ţările lor se află în pericol.

În întregul fost bloc răsăritean, oamenii se îndoiesc de perenitatea realizărilor centrale ale revoluţiilor de acum 30 de ani. Astfel 74% dintre bulgari cred că statul de drept se află în pericol. Urmează Slovacia şi România cu 70, respectiv 68%. În Polonia şi Ungaria – împotriva cărora există litigii – 64, respectiv 59% manifestă această îngrijorare. În Germania 49% consideră că există o ameninţare la adresa statului de drept.

Cifrele arată clar că “oamenii îşi fac griji pentru soarta realizărilor democratice”, afirmă Götz Frommholz, analist OSF. Sondajul OSF a fost făcut cu participarea a 13.000 de cetăţeni din şapte ţări.

Succesele electorale obţinute în Ungaria de Fidesz şi în Polonia de PiS arată o serioasă lipsă de încredere faţă de partidele de guvernământ din ţările respective. Majoritatea consideră că este periculos să critici guvernul, deoarece această atitudine ar putea duce la consecinţe negative.

În multe locuri se observă dispariţia încrederii în libertatea şi corectitudinea alegerilor, în toate ţările în afara Germaniei se observă o neîncredere faţă de informaţiile furnizate de guverne.

Un aspect pozitiv îl constituie în opinia realizatorilor studiului menţionat înalta apreciere acordată ong-urilor şi disponibilitatea pentru angajamentele onorifice.

Traducerea Rador: Imola Stănescu

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu

  1. Citind textul in original, sensul corect al frazei cu privire la alegerile din Ungaria și Polonia sună așa :

    În pofida succeselor electorale obţinute în Ungaria de Fidesz şi în Polonia de PiS, se arată o serioasă lipsă de încredere faţă de partidele de guvernământ din ţările respective. Majoritatea consideră ( în Ungaria 63 %, în Polonia 55 % ) că este periculos să critici guvernul, deoarece această atitudine ar putea duce la consecinţe negative.
    Textul original continuă cu date privind increderea populației în libertatea alegerilor : În Germania unul din 5 crede că alegerile nu sunt corecte, dar în toate celelalte țări aceste procente ale neincrederii în libertatea alegerilor sunt mai mari ( cele mai mari în Slovacia 72 % și Bulgaria 76 % )

    Rezultatele nu sunt surprinzătoare. În general există un skepticism față de rezultatele obținute în cei 30 de ani după ”demolarea zidului” în care țările au trecut la democrație / economie de piață / stat de drept ( procesele au fost prea lente și incomplete iar rezultatele sunt puține și slabe care se pot pierde oricând ).

    Rezultatele întăresc concluziile unor politologi și sociologi care consideră – după studierea proceselor de schimbare de regim din fostele țări socialiste și alte regimuri de tip hibrid – că schimbarea regimurilor totalitare de tip comunist este un proces de durată, iar rezultatul nu este întotdeauna și obligatoriu un stat de drept. Mai degrabă se pot observa tipuri de guvernământ ca : democrații delegative ( Guillermo O’Donell), poliarhii ( Robert Dahl), demeocrații iliberale ( Fareed Zakaria ) sau democrații tranzitorii și regimuri autoritare competitive ( Steven Levitsky, Daniel Ziblatt )