Democrații vor să lanseze zeci de anchete legate de Administrația Trump. Ce opțiuni are președintele?

Democrații din Camera Reprezentanților plănuiesc să lanseze zeci de investigații referitoare la președintele Donald Trump și actuala administrație republicană, de la interferențele Rusiei în alegerile din 2016, la crearea Forței Spațiale, afacerile familiei liderului de la Casa Albă și taxele acestuia. Sunt vizate mai mult de 85 de aspecte legate de Administrația Trump, iar analiștii cred că acesta va depune eforturi susținute pentru a rezista anchetelor democraților. De aceea mulți comentatori anticipează confruntări majore între democrați și liderul de la Casa Albă în următorii doi ani, nefiind exclus ca multe dintre cazuri să fie decise de către Curtea Supremă.

Președintele și administrația sa au câteva opțiuni prin care pot răspunde anchetelor lansate de majoritatea democrată din Camera Reprezentanților, însă deocamdată nu se știe cu exactitate care va fi strategia adoptată de Casa Albă. Cert este un lucru: investigațiile democraților și răspunsul lui Trump vor pune la încercare puterea președinției, a Congresului american și a Curții Supreme.

Lansarea anchetelor ce vizează Administrația Trump a fost confirmată de o sursă democrată pentru pagina de știri Axios. Strategia combativă a democraților va fi pusă în aplicare începând din luna ianuarie a anului următor, după ce noul Congres de la Washington își va prelua atribuțiile. Bazându-se pe dezvăluirile surselor și informațiile culese de reporterii săi, Axios a compilat o listă cu cel puțin 85 de aspecte ale administrației republicane ce vor fi vizate de democrați, între care se numără situația fiscală a președintelui Trump, legăturile de afaceri ale familiei Trump, relațiile sale cu Rusia (inclusiv felul în care liderul american s-a pregătit pentru întrevederea cu Vladimir Putin de la Helsinki), plățile făcute actriței porno Stormy Daniels (cu care se afirmă că a avut o relație intimă), concedierea directorului FBI James Comey, concedierea unor procurori, propunerea de a împiedica persoanele transsexuale de a activa în armata americană, folosirea de către personalul Casei Albe a poștei electronice personale, cheltuielile de călătorie ale membrilor cabinetului Trump, interzicerea intrării în Statele Unite a unor cetățeni provenind din unele țări majoritar musulmane, politica de separare a familiilor imigranților ilegali, răspunsul Administrației Trump la uraganul Maria care a devastat Puerto Rico în 2017, discutarea unor informații clasificate la reședința lui Trump de la Mar-a-Lago, posibilele înțelegeri încheiate cu Coreea de Nord și Arabia Saudită, relațiile președintelui cu instituții media (în special cu CNN și The Washington Post) sau felul în care Casa Albă a acordat certificate de securitate unor membri ai administrației republicane.

Câțiva dintre liderii democrați care vor prelua șefia unor comitete din Camera Reprezentanților au anunțat că anchetele pe care le vor declanșa vor “depăși cu mult” scopul investigației pe care procurorul special Robert Mueller o desfășoară în prezent, legată de amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016 și posibilele legături ale campaniei electorale a lui Trump cu Moscova. De exemplu, Adam Schiff (California), care este în cărți pentru a prelua șefia Comitetului de Informații din Cameră, a spus că dorește să-l ajute pe Mueller și intenționează să publice transcrierile redactate a zeci de interviuri pe care Comitetul le-a desfășurat în timpul propriei sale anchete legate de Rusia. “Vom dori să ne uităm cu ce anume îl au rușii la mână pe președintele Statelor Unite,” a afirmat politicianul democrat.

La rândul ei, Nita Lowey (New York), care va conduce Comitetul pentru Buget din Cameră, a răspuns “da” atunci când a fost întrebată dacă va susține anchetele promise de democrați. “Avem deja mănușile de box puse. Sunt pregătită. La fel este și Nancy,” a declarat ea, referindu-se la Nancy Pelosi (California), despre care se crede că va prelua din nou mandatul de speaker al Camerei Reprezentanților.

Ce trebuie reținut. Așa cum a declarat și congresmanul Adam Schiff, democrații se așteaptă ca președintele Trump să reziste cererilor, citațiilor și anchetelor vizând administrația sa. Schiff a spus că, cel mai probabil, liderul american va depune eforturi semnificative pentru ca documentele solicitate și mărturiile membrilor administrației sale să ajungă, dacă va fi cazul, până în fața Curții Supreme, unde judecătorii conservatori au majoritatea și unde Trump ar putea sa beneficieze de decizii favorabile.

Dar ce trebuie să înțelegem din amenințările democraților cu zecile de anchete și din răspunsul președintelui Trump? Sunt câteva aspecte care merită precizate:

• Avalanșa de anchete și citații pe care le promit democrații nu vor veni imediat după ce Congresul își va începe mandatul, la 3 ianuarie 2019. Astfel că, ținând seama de felul în care funcționează Congresul, nu vor exista prea multe anchete democrate declanșate înainte de luna februarie sau martie. Schiff a declarat deja că fiecare comitet din camera inferioară a legislativului american intenționează să prioritizeze ceea ce va considera drept subiectele cele mai presante, care variază de la potențialele legături de afaceri ale lui Trump cu Rusia până la stadiul relației cu Coreea de Nord.
• Confruntările dintre democrații și republicanii din Cameră vor fi dure și îndelungate. Datorită faptului că vor fi majoritari, democrații vor avea suficiente pârghii pentru a-și pune în aplicare strategia. Nerăbdarea lor este explicabilă: până în luna septembrie, Comitetul de Supraveghere din Cameră a blocat 64 de citații depuse de democrați, toate legate de activitățile Administrației Trump.
• Trump a lăsat deja să se înțeleagă că nu va ceda ușor eforturilor democraților de a-l ancheta. La doar o zi după scrutin, într-o conferință de presă desfășurată la Casa Albă, liderul american a cerut democraților să lucreze împreună cu el pentru a obține o legislația bipartizană, amenințând în același timp însă cu o „poziție de forță” în cazul în care aceștia vor declanșa investigațiile promise. Întrebat dacă îi va ancheta la rândul său pe democrați, Trump a răspuns: “O, da. Mai bine decât o vor face ei.” Comentatori cred că președintele ar fi sugerat astfel declanșarea unor investigații de către Senat, unde republicanii dețin în continuare majoritatea. Va fi o situație de confruntare constantă, care va afecta procesul legislativ, agenda Casei Albe și, la scara mai largă, societatea americană.
• Unii analiști cred că insistența democraților de a declanșa anchete vizându-l pe Trump este nejustificată și nu va avea șanse de reușită fără o strategie clară. Nu este exclus ca ei să fie acuzați chiar că se grăbesc cu declanșarea unor vânători politice, că nu urmăresc decât să se răzbune pe președintele republican și să-i obstrucționeze agenda politică. Comentatorii atrag atenția că anchetele declanșate de Congres durează și că nu vor produce rezultate tangibile imediate. Iar trimiterea rapidă de citații congresionale, doar pentru a dovedi propriilor alegători că Trump va fi anchetat cu orice preț, nu este deloc varianta ideală. Fără parcurgerea unor proceduri stricte, strategia ar putea da greș.

Care sunt aceste etape? Primele câteva săptămâni vor fi consumate cu organizarea comitetelor, a structurii subcomitetelor, cu alcătuirea bugetelor și angajarea a sute de persoane. Următorul pas va fi trimiterea unor solicitări de documente către Casa Albă și către toate departamentele și agențiile guvernamentale vizate. Echipa juridică a Casei Albe va decide cum va răspunde cererilor comitetelor din Cameră: cooperare sau obstrucție (acest ultim mecanism va pune însă administrația și Congresul pe picior de război legal, cu posibilitatea declanșării unei crize constituționale fără precedent).

În cazul în care va accepta să coopereze, Administrația Trump ar negocia cu anchetatorii din Congres și va încerca să limiteze scopul anchetelor. Ea chiar ar putea să ofere în mod voluntar unele dintre documentele solicitate sau să permită unor martori să fie intervievați (acesta este însă un proces care poate dura luni de zile).

După studierea documentelor și audierea martorilor, anchetatorii vor decide dacă administrația a răspuns cu bună credință cererilor lor (și vor pune capăt investigației) sau vor cere documente suplimentare și alte interviuri. În acest caz, Casa Albă are două variante: va putea coopera în continuare sau va decide că a colaborat suficient și va opri furnizarea de documente și martori.

Experții legali cred că abia în acel moment Camera Reprezentanților ar trebui să emită o citație. În opinia lor, pentru ca procesul să fie eficient, el trebuie făcut metodic, cu răbdare și fără să aibă impuse date limite. Este ceea ce a recomandat și democratul Elijah Cummings (Maryland), care a spus recent că „nu voi împărți citații ca cineva care oferă bomboane de Halloween. Eu iau citațiile la modul foarte serios și, dacă trebuie să le folosesc, le voi folosi într-un mod metodic, căci ele trebuie să fie în interesul public… ca ultimă opțiune.”

Confruntările dintre democrați și Casa Albă, precum și rezistența cu care, fără discuție, Trump se va opune diferitelor anchete va repune pe tapet problema înlăturării din funcție a președintelui republican. Este un scenariu pe care liderii democrați l-au respins constant în timpul campaniei electorale, în special ca să nu provoace inutil baza electorală republicană. Alegerile însă au trecut, iar democrații ar putea să reia acest subiect, promovat de o parte importantă a alegătorilor si donatorilor democrati. Riscurile sunt însă mari. Ei nu controlează decât camera inferioară a Congresului, iar Senatul, cel care va trebui să decidă cu majoritate de voturi înlăturarea președintelui, este deținut de republicani. Șansele lor de reușită sunt așadar reduse.

În plus, discuțiile nesfârșite și tensiunile care ar domina scena politică americană pe această temă (și care, cu siguranță, se vor transforma într-un spectacol mediatic zgomotos) pot avea repercursiuni imprevizibile printre votanții americanii. Este un risc de care democrații mai ales vor trebui să țină seama în perspectiva scrutinului din 2020, când ei speră să recâștige Casa Albă.

Surse: Axios, USA Today, New York Times, The Washington Post

Sursa Foto: Facebook