Demonstrațiile violente anti-imigranți din UK au eșuat. Care este bilanțul lor?

Începute în ultimele zile ale lunii iulie, revoltele violente din mai multe orașe din Anglia și din Irlanda de Nord s-au încheiat după numai câteva zile. Bilanțul lor: sute de răniți, majoritatea polițiști, pagube materiale importante, sute de arestări și numeroase condamnări, cu precădere la închisoare cu executare reprezintă un tablou parțial, care se va schimba cu certitudine în zilele și săptămânile care urmează, transmite jurnalistul Petru Clej pentru RFI.

În seara de 7 august am fost în cartierul Finchley din nordul Londrei unde se anunțase una dintre circa 100 de demonstrații anti-imigranți din Marea Britanie. Am găsit acolo vreo câteva sute de contra-manifestanți pro-imigranți și vreo câteva zeci de polițiști, dar nici urmă de demonstranți anti-imigranți.

A fost un tablou aproape general în orașele din Anglia și la Belfast în Irlanda de Nord unde avuseseră loc revolte violente cu o săptămână înainte. Cu excepția unor incidente izolate, seara de 7 august a fost dominată de demonstranții pașnici pro-imigrație și a consfințit practic sfârșitul acestor convulsii sociale de scurtă durată.

Dar cum se poate explica acest sfârșit brusc al unor revolte izbucnite după asasinarea pe 29 iulie a trei fetițe de șase, șapte și nouă ani prin înjunghiere și tentativa de omor a altor 10 persoane de către fiul unor refugiați din Ruanda, născut la Cardiff în Țara Galilor în 2006?

În primul rând, reacția autorităților a fost extrem de promptă. Au fost efectuate aproape 800 de arestări dintre care aproape jumătate au avut ca rezultat o trimitere în judecată. Instanțele au pronunțat numeroase condamnări la închisoare cu executare, printre care una la trei ani împotriva unui bărbat care a lovit cu pumnul un polițist în cursul unei demonstrații violente la Liverpool.

Șeful procuraturii din Anglia și Țara Galilor, Stephen Parkinson, a avertizat că alte sute de persoane implicate în revoltele care au afectat Marea Britanie vor fi aduse în fața instanțelor în zilele următoare, cei mai gravi infractori riscând până la 10 ani de închisoare.

Mulți dintre cei acuzați până acum au fost urmăriți penal pentru tulburări violente, care implică o pedeapsă maximă de cinci ani. Cu toate acestea, Parkinson a declarat cotidianului Times că infracțiunea mai gravă de rebeliune – care prevede o pedeapsă de până la 10 ani închisoare – a fost acum luată în considerare.

Aceste tulburări sunt cele mai grave din august 2011, când împușcarea mortală de către poliție la Londra a unui interlop neînarmat a declanșat revolte violente și jafuri în mai multe mari orașe din Anglia. Șeful procuraturii de atunci era un anume Keir Starmer, actualul prim ministru și lider al Partidului Laburist. El și-a folosit experiența de atunci eliberând resurse pentru poliție, procuratură și instanțe care au procesat în timp record arestații și inculpații.

Starmer – primul test la guvernare

Premierul Starmer, în funcție din 5 iulie în urma victoriei de proporții a Laburiștilor în scrutinul parlamentar, a trecut cu brio primul test la guvernare cu combaterea acestor revolte, dar el va trebui să ia măsuri, promise deja din campania electorală, pentru controlul imigrației.

Pe lângă elemente turbulente, adeseori recidiviști cu cazier de condamnări pentru violență, huligani de fotbal și alcoolici, printre demonstranți s-au aflat și persoane care nu aveau intenții violente. Este vorba în general de englezi albi, din clasa muncitoare, care se simt dislocați de imigrația uneori masivă din orașe mari, cu precădere în nordul Angliei.

Acești oameni se plâng că guvernele succesive i-au neglijat, permițând degradarea cartierelor lor, unde trăiesc adeseori în relații conflictuale cu imigranți, mai ales cu cei de religie musulmană.

Recentele revolte au avut adeseori ca punct de plecare zvonuri false și incitări la ură și violență pe rețelele sociale, iar procurorii au inculpat și instanțele au condamnat uneori persoane care s-au dedat la asemenea fapte.

Premierul Starmer a cerut marilor companii de rețele sociale să-și asume răspunderea și să cenzureze astfel de postări, altfel vor fi trase la răspundere. Patronul miliardar american al Twitter/X, Elon Musk, a afirmat într-o postare că Regatul Unit se îndreaptă către un război civil. El l-a acuzat pe premierul Starmer de dublă măsură: pe de o parte ia măsuri dure împotriva acelora pe care îi califică huligani de extrema dreaptă, dar nu și împotriva extremiștilor de stânga.

O opinie împărtășită de unii membri de frunte ai Partidului Conservator din opoziție și de liderul Partidului Reformei (dreapta populistă), Nigel Farage, dar respinsă de comandanți ai poliției și de procurorul șef Parkinson. Autoritățile britanice au câștigat această primă rundă a unui conflict care mocnea de multă vreme, dar chestiunea imigrației rămâne un subiect fierbinte în societatea britanică.