Departamentul de stat al SUA a ignorat presupusele abuzuri reclamate de UDMR împotriva comunităţii maghiare din România

Raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului în România nu a menţionat nici unul dintre presupusele abuzuri asupra minorităţii maghiare reclamate de UDMR. Capitolul despre minorităţi al raportului pe 2017 menţionează ca mare problemă discriminarea romilor şi aminteşte că există plângeri privind lipsa semnelor rutiere în maghiară. Raportul nu vorbeşte deloc despre alegaţiile liderilor UDMR la adresa DNA, acuzată că instrumentează politic dosarele politicienilor de etnie ungară. Şi cazul extrem de controversat al liceului de la Târgu-Mureş e ignorat în raport.

Citeşte aici raportul complet al Departamentului de Stat

UDMR a încercat să externalizeze cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureş, liderul Kelemen Hunor prezentând în luna martie situaţia într-o şedinţă a Partidului Popular European. Tot Kelemen Hunor a criticat dur decizia Curţii Constituţionale de a declara neconstituţional proiectul de lege referitor la înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic, acuzând că „România nu este un stat-model în privinţa drepturilor minorităţilor naţionale” (sursa). În 2016, acelaşi Kelemen Hunor se declara „dezamăgit” de acţiunea DNA în urma căreia erau cercetaţi penal inspectorul judeţean din Mureş şi directorul Liceului Romano-Catolic, acuzaţi că au înfiinţat liceul printr-o serie de decizii ilegale, potrivit HotNews.ro.

O altă mare supărare a UDMR a fost legată de condamnările pentru corupţie ale unor lideri ai partidului. Kelemen Hunor a criticat condamnarea Annei Horvath, fost viceprimar al Clujului, spunând într-un comunicat citat de Digi24.ro că „în cazul Annei, nu este nici Justiție, nici lege”, iar magistrații ar fi decis condamnarea la închisoare „fără nicio probă”.

Raportul Departamentului de Stat al SUA a ignorat şi celelalte alegaţii ale şefilor UDMR privind presupuse tentative de intimidare a comunităţii maghiare prin intermediul procurorilor. În octombrie 2016, liderul UDMR a atacat dur DNA pentru dosarele făcute unor lideri ai partidului: „Noi am văzut în ultima perioadă – şi aici vorbesc de ultimii 3-4 ani – încercări de intimidare la adresa comunităţii noastre. Am spus de foarte multe ori şi de foarte multe ori am fost înţeleşi greşit. Noi credem că demersurile şi încercările de intimidare la adresa primarilor sau a celor aleşi în autorităţile locale nu sunt o întâmplare, nu sunt doar un lucru pe lângă care putem să trecem. Şi aici a fost cazul de la Gheorgheni, cazul de la Miercurea-Ciuc, apoi Sfântu Gheorghe şi ultimul caz la Cluj, unde viceprimarul Horvath Anna este suspectată în legătură cu finanţarea campaniei electorale. Pentru astfel de situaţii noi trebuie să mergem mai departe, trebuie să continuăm drumul pe care am pornit şi trebuie să fim mai puternici şi mai solidari decât înainte” (sursa).

• „There were no reports of political prisoners or detainees„, scrie în raportul Departamentului de Stat.

Raportul privind drepturile omului nu menţionează nici scandalurile pe marginea utilizării steagurilor Ungariei sau ale Ţinutului Secuiesc în sediile autorităţilor din oraşe conduse de primari sau preşedinţi maghiari de Consilii Judeţene.

Raportul menţionează însă că există probleme în privinţa restituirii proprietăţilor naţionalizate de statul român și care aparţineau comunităţilor minorităţilor naţionale. Despre aceste restituiri, raportul spune că sunt „disproporţionat de puţine” în comparaţie cu restituirile către cetăţenii majoritari.

O altă problemă semnalată în raport este refuzul Primăriei Târgu-Mureş de a autoriza în 2017 un marş al secuilor. Primăria a autorizat doar o adunare. În ce priveşte libertatea de participare a minorităţilor în politică, raportul arată că maghiarii sunt singura minoritate reprezentată în Parlament de un partid care a trecut pragul de 5%, adică UDMR.

Foto: Kelemen Hunor şi Viktor Orban / Pagina de Facebook Kelemen Hunor