Der Standard: Social democrații sunt slăbiți și înstrăinați după căderea lui Dragnea/ Există şi posibilitatea unei scindări în interiorul partidului

În urma pierderii alegerilor europarlamentare, a succesului înregistrat de referendumul justiţiei şi a arestării liderului PSD Dragnea, social-democraţii sunt slăbiţi şi înstrăinaţi, scrie cotidianul austriac Der Standard, citat de Rador. Publicația notează că social democrații au devenit ”extrem de detestați” și că ”există şi posibilitatea unei scindări în interiorul partidului”.

Redăm mai jos cele mai relevante pasaje din articol

A fost odată cel mai puternic om din ţară, care a reuşit să înăbuşe rebeliuni interne şi să practice în România o politică populistă antieuropeană fără precedent. Dar Liviu Dragnea, omul cu mustaţă şi până acum şeful social-democraţilor români (PSD) a devenit istorie. De trei săptămâni Dragnea se află în închisoare şi va mai rămâne acolo şi în următorii trei ani. În acest timp în partid el este izolat.

Dragnea a fost recent condamnat în a doua instanţă, deoarece s-a făcut vinovat de abuz în serviciu când a creat două posturi administrative pentru două protejate ale partidului. Cele două „funcţionare” au fost remunerate timp de peste opt ani din bani publici, deşi niciodată nu au lucrat la protecţia copilului unde erau angajate.

Plecarea lui Dragnea a declanşat in partidul de guvernământ o dinamică puternică. Între timp a demisionat şi consilierul său, Darius Vâlcov. De asemenea şi succesorul lui Vâlcov, Remus Borza, a fost demis după câteva zile de către premierul Viorica Dăncilă. Alţi oameni de încredere ai lui Dragnea care lucrau în domeniul asigurărilor sociale au trebuit de asemenea să demisioneze.

Chiar şi unii din interiorul partidului au fost nevoiţi să elibereze locul – cum este cazul responsabilului pentru problemele financiare ale partidului, Mircea Drăghici. Ana Birchall a devenit noul ministru de justiţie, după ce predecesorul său Tudorel Toader îşi pierduse deja de mai multă vreme credibilitatea din cauza dezbaterilor pe marginea reformei justiţiei. Partidul este dominat de lupte pentru putere şi incertitudine.

Schimbările din fruntea partidului – care urmează să fie clarificate la 29 iunie în cadrul unui congres – au făcut posibile şi schimbări de conţinut în rândul social-democraţilor, deveniţi extrem de detestaţi. Există şi posibilitatea unei scindări în interiorul partidului şi, ca atare, a unei căderi a guvernului.

Definitor pentru schimbare au fost înainte de toate rezultatele proaste obţinute la alegerile europarlamentare: PSD a obţinut doar 22,5 procente – o adevărată cădere faţă de ultimele alegeri la care obţinuse 37,6 procente.

Un rol central pentru schimbarea de curs care se conturase deja, l-a constituit şi referendumul care a avut loc tot pe 26 mai. Aproape 90% dintre românii care s-au prezentat la urne s-au pronunţat împotriva aplicării unor legi ale justiţiei care îi favorizau pe cei suspecţi de comiterea unor fapte de corupţie.

Cei care au participat la referendum au fost întrebaţi dacă sunt de acord cu interzicerea graţierii şi amnistierii în cazurile de corupţie, respectiv cu interzicerea unor modificări ale legilor justiţiei prin intermediul unor ordonanţe de urgenţă, eludând acordul legislativului. Electoratul s-a pronunţat împotriva acestor modificări.

Primul ministru şi noul preşedinte al PSD, Viorica Dancilă, pare să fi înţeles mesajul. Săptămâna trecută a anunţat în cadrul unei vizite la preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker că ordonanţele de urgenţă controversate vor fi revocate. Juncker şi vicepreşedintele Frans Timmermans au salutat acest pas şi au lăudat „activitatea excelentă” depusă de România în perioada preşedinţiei Consiliului UE.

Se pare deci că guvernul român va susţine din nou statul de drept şi va duce o luptă serioasă împotriva corupţiei. Responsabil pentru această întorsătură este şi preşedintele Klaus Iohannis care a iniţiat referendumul. Iohannis, care va candida în nou în toamnă la alegerile prezindenţiale, a conceput „un pact politic pentru o Românie europeană”.

Acesta prevede ca legile din justiţie să fie puse în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia, ale Comisiei Europene şi ale GRECO. La 13 iunie patru partide din opoziţie au semnat pactul respectiv – partidul conservator PNL condus de Ludovic Orban, USR, PMP şi Pro Romania, partidul fostului premier Victor Ponta.

Astfel Iohannis a devenit odată mai mult un lider al opoziţiei. În România divergenţele dintre preşedinte şi guvern au tradiţie. Iohannis nu este primul şef de stat care face politică în acest mod. Preşedintele s-a pronunţat şi pentru înaintarea unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului. Votul acesteia va avea loc marţea viitoare. (…)

Sursa: Der Standard/ Rador/ Traducerea: Imola Stănescu