Descentralizarea fondurilor europene regionale pentru România, tranșată marți la Bruxelles. Cum au performat cele 8 agenții regionale și care sunt riscurile descentralizării

 Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vâlceanu, discută marți cu cu comisarul european pentru Coeziune, Elisa Ferreira, despre inițiativa sa de a re-centraliza programele operaționale regionale sub o singură autoritate de management care ar superviza proiectele gestionate de cele opt Agenții de Dezvoltare Regională. Miza este una majoră, mai mulți lideri locali fiind nemulțumiți pentru că, susțin ei, ADR-urile vor pierde din autonomie dacă vor intra sub autoritatea unui minister.

La sfârșitul lunii ianuarie, declarația ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vâlceanu, a agitat apele atât în PNL, cât și în coaliția de guvernare. Ministrul anunța că analizează posibilitatea de a abandona ideea transformării agențiilor de dezvoltare regională în autorități de management și revenirea la situația actuală, implementarea fiind făcută printr-o singură autoritate de management la nivel central – AM POR din cadrul Ministerului Dezvoltării.

Practic, Vâlceanu vrea să renunțe la inițiativa lui Marcel Boloș, predecesorul său liberal la ministerul fondurilor europene, care este și directorul general al ADR Nord-Vest, una dintre cele opt agenții regionale. Motivele lui Vâlceanu au fost invocate într-un memorandum, pe care însă premierul Ciucă nu a fost de acord să-l discute în ședința de guvern de săptămâna trecută, potrivit surselor G4Media.

Ulterior, Vâlceanu a avut o întâlnire cu Marc Lemaître, directorul general al DG Regio din Comisia Europeană, dar a mers la discuție fără o decizie luată la nivel guvernamental. În lipsa unei decizii a guvernului, întâlnirea cu delegația Comisiei Europene s-a transformat într-o dezbatere aprinsă între ministru, pe de o parte, și reprezentanții celor 8 ADR.

La întâlnirea de marți cu comisarul Elisa Ferreira, ministrul Vâlceanu face o ultimă încercare pentru a convinge oficialii Comisiei Europene de oportunitatea demersului său.

Valceanu a adus câteva critici actualei propuneri de descentralizare, pe lângă problemele de legalitate și constituționalitate de care G4 Media a scris în trecut, din care amintim lipsa unei organizări teritoriale corespunzătoare modelului polonez care l-a inspirat pe fostul ministru al fondurilor europene, Marcel Boloș, în România, potrivit Legii 315/2004 regiunile fiind doar unități statistice.

Este vorba despre lipsa competențelor de exercitare a unor funcții pentru agențiile de dezvoltare regjonală, acestea fiind organisme neguvernamentale, de utilitate publică. Or, ministrul Dan Vâlceanu susține că această calitate de utilitate publică nu echivalează cu atribuțiile pe care aceste agenții ar trebui să le poată exercita pentru a putea vorbi de îndeplinirea unei condiții stabilite de Curtea Constituțională prin Decizia nr.721/2020.

În acea decizie, CCR arata că e nevoie de încadrarea acestor activități ca fiind alte activități specifice, din moment ce prerogativele de putere publică, cum ar fi  cele de emitere și publicare a ghidurilor specifice, cele de aprobare a schemelor de ajutor de stat ori cele de control și aplicare a corecțiilor financare, sunt enumerate în Codul Administrativ exclusiv în sarcina autorităților și instituțiilor publice, potrivit articolelor 369 și 370 din OUG 57/2019 – Codul Administrativ.

Specialiștii consultați de G4 Media spun că una dintre mizele acestei lupte este pierderea unor fonduri din alocarea aferentă exercițiului financiar 2021-2027 din cauza impunerii țintelor anuale de absorbție.

Orice sumă nerealizată va fi dezangajată definitiv la nivel de program. Cu alte cuvinte, dacă nu reușești să atingi ținta anuală, acei bani se pierd definitiv, nu se reportează. Or, analiza performanțelor la nivelul fiecărei agenții regionale în actuala perioadă de programare, când ele funcționează ca organisme intermediare sub autoritatea AM POR din cadrul Ministerului Dezvoltării, arată că “pierderile” la nivelul unor regiuni sunt acoperite de sumele realizate peste ținte la nivelul altor regiuni, situație care nu va mai fi posibilă în cazul descentralizării totală. De ce nu va mai fi posibilă? Pentru că eventuala compensare între regiuni, care vor avea gestiuni separate, e interzisă.

Dintr-o astfel de situație vor pierde tocmai ADR-urile cele mai performante, care în actualul exercițiu financiar au putut absorbi și sumele necheltuite de ADR-urile mai puțin performante.

Astfel, potrivit situațiilor regăsite în raportările autorității de management, ADR Nord Vest este campionul absorbției, fiind singura agenție de dezvoltare regională care, în fiecare an începând cu 2018, nu doar că-și atinge ținta de dezangajare, dar contribuie decisiv la acoperirea celorlalte agenții mai puțin performante, reușind un plus de peste 370 milioane de euro.

Această oportunitate va fi anulată în perioada 2021-2027, când fiecare agenție va fi limitată la sumele repartizate initial. Prin urmare, această sumă ar fi fost pierdută la nivelul ADR Nord-Vest dacă ar fi existat descentralizare și pe actuala perioadă de programare.

Potrivit specialiștilor consultați de G4Media, teoretic există posibilitatea transferului de sume între programe, dar acest proces va fi aproape imposibil în cazul în care se va rămâne la varianta descentralizată, fiind greu de crezut că vreuna dintre agenții va fi de acord să-și transfere fondurile necheltuite altei agenții.

De cealaltă parte, ADR Vest nu a reușit în niciunul dintre anii din perioada 2018-2021 să-și atingă ținta anuală de dezangajare. Vorbim despre o pierdere netă de aproape 73 milioane de euro la nivelul acestei regiuni.

Iată cifrele pentru fiecare ADR în parte (exprimate în milioane euro):

ADR	Sume realizate peste ținta de dezangajare	Sume care ar fi fost dezangajate ca urmare a neatingerii țintei
Nord Vest	372,45
Sud Est	100, 29	19,12 ( sumă aferentă 2018)
București Ilfov	42,72	6,27
Sud Vest	26,1 (2021)	30,37
Nord Est	–	64,65
Vest	–	72,86
Centru	–	100,67
Sud Muntenia	–	116,35
Total	559,52	624,58
Total general	1.184.100 miliarde

 

Calculele brute arată că fără această implementare centralizată România ar fi putut înreigstra o pierdere de circa 1,18 miliarde de euro, din care aproape 560 milioane de euro pierdere netă, la care se adaugă și faptul că s-ar fi pierdut și posibilitatea ca regiunile mai performante să beneficieze de un total de aproape 625 milioane de euro.

Datele oficiale arată că cel puțin 4 dintre ADR-uri prezintă riscuri semnificative să piardă sume mari de bani și pentru următoarea prioadă de programare, care va fi mai scurtă cu an (se finalizează în 2029) din totalul perioadei de implementare, regula N+3 fiind înlocuită de N+2. Mai mult, tinând cont că ADR-urile au primit atribuții și în implementarea PNRR, tot la presiunea baronilor locali, acest risc nu doar că se accentuează, fiind legitimă întrebarea dacă va fi pusă în pericol și realizarea țintelor și jaloanelor până în luna august 2026.

În acest moment, în PNL și în coaliție are loc un conflict mocnit pe această temă între baronii locali care vor control absolut asupra programelor regionale, pe de o parte, și adepții centralizării, pe de altă parte.

Iată și alocările totale, inclusiv contribuția națională, pentru fiecare regiune în parte pentru perioada 2021-2027:

ADR NV 1,74 miliarde euro

ADR BI 1,46 miliarde euro

ADR V 1,43 miliarde euro

ADR C 1 68 miliarde euro

ADR SM 1,91 miliarde euro

ADR SE 1 81 miliarde euro

ADR SVO 1,46 miliarde euro

ADR NE 2,13 miliarde euro.

Foto: Pixabay