Descoperire arheologică surprinzătoare în cimitirul ortodox din Aiud: o piatră funerară asemănătoare cu cea a unui pirat / Conține un craniu uman stilizat ce suprapune două femure încrucișate

O piatră funerară asemănătoare cu cea a unui pirat a fost descoperită în cimitirul ortodox din Aiud, notează Agenția de presă Rador, care citează Radio România.

Concret, reprezentanții Muzeului de Istorie din Aiud au transmis că, în timpul executării unor lucrări de săpătură în vederea amenajării unui spațiu destinat înhumării, în Cimitirul ortodox a fost descoperită o lespede de dimensiuni considerabile, care a ridicat semne de întrebare. Executanții lucrărilor de săpătură au sesizat faptul că este vorba despre un artefact cu posibilă semnificație istorică.

La o primă analiză efectuată de specialiștii din cadrul muzeului, s-a constatat că este vorba despre o piatră tombală în formă de sarcofag, profilată, având partea superioară ornamentată cu nervuri în relief și, în extremitatea cu lățime maximă, un craniu uman stilizat ce suprapune două femure încrucișate.

Motivul ornamental, craniul ce suprapune două oase lungi încrucișate, a fost folosit în Evul Mediu de către cavalerii templieri, care au introdus simbolul pentru a-și onora maestrul, care a fost ars de viu în timpul unei persecuții. În secolul al XIV-lea, craniile și oasele încrucișate marcau intrările în cimitirele spaniole, fiind prezente și pe pietrele funerare, amintindu-le oamenilor de fragilitatea vieții. În zilele noastre, pe lângă utilizarea ca semn de pericol, este îndeobște asociat steagului ce era arborat pe navele care se îndeletniceau cu jaful pe mare, navele de pirați. În cimitirul multietnic din Sulina se găsește o piatră tombală cu un astfel de motiv ornamental, cunoscută publicului ca aparținând mormântului unui pirat grec, decedat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Totuși, în afara acestei semnificații cu notă de senzațional, motivul craniului este regăsit și în arta religioasă creștină, în scena Răstignirii și reprezintă craniul lui Adam, care, conform tradiției, ar fi fost îngropat sub Golgota (Locul Căpățânii, în traducere).

Reprezentarea craniului pe monumente funerare o întâlnim, de exemplu, pe cavoul lui Dobre Nicolau (1821-1894) și Toma Dobrescu (1862-1934), realizat de către acesta din urmă în anul 1895, câte un craniu pe fiecare dintre cele două canate ale uşii de intrare. Cavoul este amplasat în cimitirul Bellu din București. Se evidențiază, astfel, semnificația de memento mori sau simbol al morții, în general. Artefactul va fi amplasat în spațiul destinat Lapidariului Muzeului de Istorie, situat pe latura de vest a Cetății Aiudului.