Descoperire fără precedent: Pandantive antice realizate din oase de leneș gigant sugerează că oamenii au fost în America mai devreme decât se credea

O descoperire fără precedent făcută de arheologii care lucrează în Brazilia dă peste cap ceea ce știm despre primii locuitori ai Americilor, transmite CNN.

Trei oase de leneș uriaș găsite la adăpostul rupestru Santa Elina din centrul Braziliei au fost probabil perforate și lustruite de mâini umane pentru a fi folosite ca podoabe personale – probabil ca pandantive, potrivit unui nou studiu.

Pandantivele – despre care se crede că au o vechime cuprinsă între 25.000 și 27.000 de ani – sunt cele mai vechi podoabe personale cunoscute descoperite în Americi și singurele despre care se știe că au fost realizate din os de leneș uriaș din arhivele arheologice, potrivit paleontologului Thais Pansani, autorul principal al unui nou studiu privind artefactele. Ea este cercetător postdoctoral în domeniul ecologiei și resurselor naturale la Universitatea Federală din São Carlos din Brazilia.

Cele trei pandantive din oase de leneș se numără printre miile de osteoderme – plăci osoase încorporate în pielea leneșului, similare solzilor unui tatu – găsite în adăpostul din stâncă care a aparținut unei specii dispărute de leneș uriaș cunoscut sub numele de Glossotherium phoenesis. Situl prezintă, de asemenea, artă rupestră cu forme animale și umane, deși vârsta exactă a panourilor este încă neclară pentru oamenii de știință.

Creatura din epoca glaciară ar fi cântărit aproximativ 600 de kilograme – mai mare decât majoritatea urșilor bruni din zilele noastre. În timp ce G. phoenesis se credea că ar fi fost o specie relativ mică de leneș gigant, unele specii antice de leneși erau atât de mari încât vizuinele lor fosilizate sunt acum peșteri în sudul Braziliei prin care oamenii pot merge.

Autorul principal al studiului, Mírian Pacheco, profesor și cercetător la Laboratorul de Paleobiologie și Astrobiologie de la Universitatea Federală din São Carlos, a declarat că artefactele „prezintă o formă foarte sugestivă de pandantive, în principal datorită lustruirii și amplasării găurii”.

Echipa a analizat cele trei osteoderme modificate și nemodificate și a efectuat experimente pe unele dintre oasele fosilizate și pe cel mai apropiat analog modern al acestora – osteoderme de armadillo – pentru a înțelege cum au fost confecționate pandantivele, a explicat Pacheco. Urmele microscopice au arătat că acestea au fost șlefuite de mâini umane înainte ca oasele să fie fosilizate, a spus ea.

Pacheco a spus că ea crede că oamenii și leneșii uriași au coexistat în acest sit. Un erbivor cu brațe cu gheare lungi concepute pentru săpat, creatura nu ar fi prădat oameni.

„Deși aveau un metabolism scăzut, erau animale agile care mergeau predominant în patru labe, deși puteau să se ridice în picioare (în principal pentru a lua mâncare din copaci). Nu putem spune dacă oamenii au văzut aceste animale ca pe o amenințare”, a declarat Pansani prin e-mail.

Analiza sedimentelor și a oaselor

Pandantivele nu au fost datate direct, deoarece cercetătorii nu au vrut să deterioreze artefactele extrem de rare.

Cu toate acestea, Pansani a declarat că echipa a datat alte materiale – sedimente, cărbune și alte oase de leneș uriaș – din același strat în care au fost recuperate artefactele.

„Toate aceste date sunt în concordanță cu vârste cuprinse între 27.000 și 25.000 de ani în urmă, așa că putem deduce că vârsta artefactelor se află în acest interval”, a spus Pansani.

America de Nord și America de Sud au fost ultimele continente care au fost locuite de oamenii moderni, dar momentul exact în care a început acest lucru este un subiect care i-a divizat pe arheologi.

Mulți experți sunt sceptici cu privire la faptul că oamenii au ocupat Americile mai devreme de acum 16.000 de ani, se arată în studiu.

Cu toate acestea, dovezi recente, inclusiv descoperirea în 2021 a unor urme umane fosilizate în New Mexico, care datează de acum 21.000-23.000 de ani, sugerează că oamenii timpurii au ajuns în America de Sud mai devreme decât se credea.

„Confirmarea vârstei acestor artefacte din Santa Elina întărește ipoteza unor ocupații umane mai vechi în America”, a declarat Pacheco.

O echipă internațională de oameni de știință a dezvăluit recent o nouă modalitate de a extrage ADN vechi din artefacte osoase într-un mod neinvaziv. Cercetătorii au aplicat tehnica de pionierat la un dinte de cerb perforat găsit într-o peșteră din Rusia, care a fost probabil purtat ca pandantiv. Analiza a dezvăluit sexul purtătorului și alte detalii intrigante.

Pentru noul studiu, Pacheco a declarat că echipa nu a luat în considerare posibilitatea de a încerca să extragă material genetic din pandantivele din os de leneș.

„Investigăm unele procese legate de fosilizare și de intemperii care ar fi putut cauza unele substituiri în oase.
Dacă vom ajunge la concluzia că materialul are o stare bună de conservare, atunci aceasta ar putea fi o idee bună”, a spus ea.

Cercetarea a fost publicată în revista Proceedings of the Royal Society B.