Descoperirea unei galaxii îndepărtate asemănătoare Căii Lactee pune la îndoială teoriile despre evoluția universului

Cercetătorii au descoperit o galaxie disc îndepărtată care are caracteristici surprinzător de asemănătoare cu Calea noastră Lactee și care ar putea schimba înțelegerea noastră despre modul în care se formează galaxiile, scrie CNN.

Galaxia, care a fost numită REBELS-25, este mult mai ordonată decât sugerează știința existentă că ar trebui să fie pentru vârsta sa, conform cercetării conduse de astronomii de la Universitatea Leiden din Olanda. REBELS-25 este mult mai tânără decât galaxia noastră, dar îi împărtășește deja rotația și structura, în loc să pară aglomerată și haotică precum alte galaxii timpurii, au declarat cercetătorii într-o declarație publicată pe 7 octombrie.

„Conform înțelegerii noastre despre formarea galaxiilor, ne așteptăm ca majoritatea galaxiilor timpurii să fie mici și să arate dezordonat”, a declarat Jacqueline Hodge, astronom la Universitatea Leiden și coautor al studiului. Galaxiile timpurii tind să se unească și să dezvolte forme mai netede incredibil de lent, Calea Lactee având nevoie de miliarde de ani pentru a dezvolta structuri ordonate, au declarat cercetătorii.

Lumina care ajunge pe Pământ de la REBELS-25 a fost emisă la doar 700 de milioane de ani după ce universul s-a format în urmă cu 13,8 miliarde de ani, un timp surprinzător de scurt pentru ca aceasta să fi devenit atât de ordonată, au spus ei. „Observarea unei galaxii cu astfel de asemănări cu propria noastră Calea Lactee, care este puternic dominată de rotație, pune la încercare înțelegerea noastră cu privire la rapiditatea cu care galaxiile din Universul timpuriu evoluează în galaxiile ordonate ale cosmosului de astăzi”, a declarat Lucie Rowland, doctorandă la Universitatea Leiden și primul autor al studiului.

Rotația și structura galaxiei au fost observate cu ajutorul telescopului Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) din nordul Chile. Echipa a găsit, de asemenea, date care au sugerat caracteristici și mai evoluate, cum ar fi brațele spirale, și intenționează să efectueze mai multe observații pentru a confirma dacă acestea există de fapt.

„Găsirea unor dovezi suplimentare ale unor structuri mai evoluate ar fi o descoperire interesantă, deoarece ar fi cea mai îndepărtată galaxie cu astfel de structuri observată până în prezent”, a spus Rowland. Andrew Blain, profesor de astrofizică la Universitatea din Leicester, care nu a fost implicat în lucrare, a declarat că REBELS-25 este „un pic neobișnuită”, dar „nu este o revoluție”.

Blain a subliniat rolul ALMA în găsirea unui exemplu real al unui tip de galaxie care a fost produs anterior doar în simulări. „Fără ALMA nu ar fi existat capacitatea de a identifica un exemplu – atât pentru că exemplele individuale ar fi fost prea slabe pentru a fi detectate într-un timp rezonabil, cât și pentru că un eșantion suficient de mare de candidați nu ar fi putut fi căutat”, a declarat el pentru CNN.

„ALMA dezvăluie, de asemenea, detalii mai fine decât telescoapele anterioare”. Blain a spus că este nevoie de mai multe cercetări înainte ca oamenii de știință să își schimbe înțelegerea asupra formării galaxiilor. „O întrebare ar fi dacă acestea sunt foarte rare sau dacă fiecare galaxie trece printr-o astfel de fază”, a spus el. „Dacă sunt frecvente, atunci modelele vor trebui să fie modificate.”

Dave Clements, lector în astrofizică la Imperial College din Londra, care nu a fost implicat în lucrare, a declarat că „este destul de surprinzător” să găsești o galaxie ca REBELS-25. „Se crede că universul de atunci era mult mai haotic, interacțiunile și fuziunile galaxiilor fiind de așteptat să perturbe structura relativ fragilă a unui disc. Și totuși, așa arată REBELS-25”, a declarat el pentru CNN.

„Este doar o galaxie foarte neobișnuită, care a dus o viață neașteptat de liniștită până în momentul în care o vedem, sau aceste observații ne spun că primele etape ale formării galaxiilor nu funcționează așa cum credem noi? În acest moment nu știm”. Cercetarea, care este disponibilă ca preprint (o lucrare științifică care nu a trecut prin procesul de evaluare inter pares), a fost acceptată pentru publicare în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.