Despre relația dintre negaționism și inteligența scăzută – cercetătorul Dacian Dolean

Acum șase zile a fost publicat în Preceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) un studiu în care abilitățile cognitive a 850 de participanți au fost corelate cu probabilitatea ca aceștia să urmeze măsurile de restricție sociale impuse de autorități. Rezultatele au arătat că, în general, persoanele care au avut abilități cognitive superioare și anumite trăsături de personalitate (ex. agreabilitatea) au demonstrat atât atitudini, cât și comportamente favorabile respectării regulilor de distanțare socială. Studiul ne arată că înțelegerea nevoii de respectare a regulilor de distanțare socială poate fi un indicator al capacităților cognitive ale oamenilor. El poate explica una dintre sursele curentului negaționism la care asistăm în perioada aceasta în România.

Ce nu ne arată studiul?

Studiul a fost făcut de către cercetători specializați în psihologie cognitivă, dar se pare că în echipa lor nu au inclus cercetători în psihologie educațională (este foarte important ca cercetările să fie făcute de echipe multi-disciplinare). În descrierea studiului se precizează că s-a luat în considerare nivelul de educație al participanților, însă nu se oferă detalii legate de cum s-au codat aceste date (doar că s-au cules sub forma unui chestionar – deci nu au avut indicatori obiectivi). De exemplu, este important într-un asemenea studiu să culegi o serie de date care identifică obiectiv abilitatea participanților de a distinge între fapte și opinii, de a identifica ce înseamnă fake-news și abilitatea de a gândi critic (indicatori ai nivelului alfabetismului funcțional). În consecință, aș interpreta cu precauție că rezultatele ar reprezenta un indicator al abilităților cognitive – și m-aș întreba dacă nu cumva ele reprezintă în mare parte un indicator al nivelului de educație. Oricum nivelurile de inteligență și de educație sunt asociate. O meta-analiză publicată acum doi ani pe date culese de la 600,000 participanți ne-a arătat că fiecare an adițional de educație este asociat cu o creștere a coeficientului de inteligență între 1 și 5 puncte standard (Ritchie & Tucker-Drob, 2018). Evident, presupunând o educație de calitate, a căror indicatori de performanță se reflectă în abilitatea copiilor de a interpreta critic informația primită (adică nu în abilitatea de a memora pe de rost comentariul literar al ”Mioriței”) sau de a publica rezultatele cercetărilor efectuate la nivel doctoral în jurnale internaționale riguroase (adică nu doar de a nu plagia).