Deutsche Welle – analiză dură de Ziua Națională a României: ”1 Decembrie și eșecul unității” / ”Cei care organizează parada militară uită generozitatea fruntașilor ardeleni, care știau că Ardealul nu e doar românesc, ci și unguresc și nemțesc și evreiesc”

”Doar 10% dintre maghiarii din Transilvania consideră că patria lor este România”. De aici pornește o analiză Deutsche Welle, publicată de Agenția de presă Rador, referitoare la felul în care minoritățile naționale sunt integrate în România.

”Ziua Națională este despre puterea majorității, fiindcă cei care organizează parada militară uită generozitatea fruntașilor ardeleni, care știau că Ardealul nu e doar românesc, ci și unguresc și nemțesc și evreiesc.

Doar 10% dintre maghiarii din Transilvania consideră că patria lor este România, potrivit unui sondaj dat recent publicității (Transylvania Inquiry). Acest rezultat arată succesul politicilor naționaliste finanțate de Budapesta în ultimii zece ani, dar și incapacitatea Bucureștiului de a le demonstra maghiarilor că sunt egali cu românii în fața instituțiilor statului. La mai bine de un secol de la unirea Transilvaniei cu țara, ungurii acestei provincii se simt străini de România. Totuși, aproape 50% dintre ei spun că patria lor e Ardealul, 95% susțin că sunt foarte atașați de Transilvania și aproape 80% vorbesc și despre atașamentul față de Ținutul Secuiesc și față de Ungaria”, se arată în analiză.

Deutsche Welle susține că aspirațiile din 1918 ale liderilor români din Transilvania s-au simțit trădați de ”imoralitatea” paramentului de la București.

”În 1918, liderii politici transilvăneni știau din propriile lor eforturi în Parlamentul de la Budapesta cât de importante sunt drepturile politice și culturale pentru minorități și cât de loiali pot fi minoritarii într-un stat multietnic, dacă sunt respectați. Destul de repede, însă, mulți dintre acești politicieni s-au simțit trădați de imoralitatea din parlamentul de la București, în vreme ce alții s-au aruncat în această lume a compromisurilor”.

În articol se precizează că se produce între Ardeal și restul României, treptat, o ruptură, însă una ce ține de economie și preocupări sociale.

”Discrepanța dintre Transilvania și restul țării tinde să reapară astăzi, când Ardealul pare să o ia, încet-încet, înaintea celorlalte provincii. În comunitatea maghiară, Budapesta investește intens, nu doar în educație, ci și în agricultură, mici afaceri și mass-media. Localitățile preponderent maghiare, lăsate în urmă cu intenție de autoritățile române, recuperează repede și se preocupă mai mult de politica din Ungaria, decât de cea din România. În același timp, orașele cu tradiție din Transilvania nu stau pe loc și tot mai mulți români preferă autostrada spre Vest, în locul celei spre București.

Firește că România e o țară închegată, care-și controlează provinciile istorice și eventualele mișcări centrifuge, dar lasă problema maghiară să se răsfrângă și să fisureze un edificiu, care și așa a fost construit strâmb de la început”, scrie Deutsche Welle.

”Ziua Națională care sărbătorește unirea Transilvaniei cu România nu este însă despre unificare, despre vindecarea traumelor sau despre înțelegerea celuilalt. Ziua Națională este despre puterea majorității, fiindcă cei care organizează parada militară și cei care citesc discursurile uită generozitatea fruntașilor ardeleni, care știau că Ardealul nu e doar românesc, ci și unguresc și nemțesc și evreiesc. De aceea Unirea nu a fost necondiționată și liderii transilvăneni, luptători pe frontul maghiarizării din anii anteriori, visau la o democrație autentică. Așa că au pus în fruntea <principiilor fundamentale ale noului Stat Român> adoptate de Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia <Deplina libertate pentru toate popoarele conlocuitoare>, astfel încât <Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc>”, Deutsche Welle