Deutsche Welle: Mine, drone, tensiuni în Marea Neagră, dar România nu se lasă intimidată de Rusia

Nu există mine în derivă de-a lungul litoralului românesc, potrivit cercetărilor făcute de o misiune româno-americană, dar războiului fierbinte declanșat de Rusia se află la frontiera țării, scrie Deutsche Welle.

Explozia produsă ieri în zona Hotelului Forum din Costinești a determinat această căutare avansată a Forțelor Navale Române pentru a vedea dacă mai există și alte mine rătăcite. Rusia nu are motive să atace un stat NATO, nu are însă scrupule atunci când vrea să-și demonstreze forța în Marea Neagră. O navă militară rusească a deschis focul duminică asupra unui vas comercial care naviga sub pavilionul insulelor Palau și se îndrepta spre portul Izmail aflat la 20 de kilometri de Tulcea.

Acum două săptămâni, rușii au atacat acest port dunărean, provocând daune serioase. Nava atacată de ruși se afla în apropierea coastelor bulgare, iar aceștia pretind că au folosit forța, fiindcă vasul nu ar fi răspuns cererii de a opri pentru inspecție. Este pentru prima dată când Moscova decide să deschidă focul asupra unui vapor comercial care nu traversa apele teritoriale ale Ucrainei. Un precedent periculos prin care Rusia vrea să-i determine să renunțe pe toți cei care încearcă să sprijine exportul ucrainean de cereale. O formulă de intimidare care poate avea efecte în cazul în care comunitatea internațională nu găsește formule de răspuns adecvate.

Ministerul rus al Apărării amenințase încă de acum o lună, când Moscova a decis să rupă acordul privind cerealele, că se va purta cu toate vasele care merg sau vin dinspre Ucraina ca și cum ar fi „potențiale transporturi cu încărcături militare și implicit potențiale ținte”.

Explozia de la Costinești, dar mai ales atacurile cu drone asupra Gurilor Dunării la distanțe foarte mici de teritoriul României, produc iritare la București. Președintele Klaus Iohannis le-a numit nu doar „inacceptabile”, ci și „criminale”. Există temeri că rușii ar putea greși țintele din cauza distanțelor mici dintre porturile dunărene ucrainene și localitățile autohtone. În plus, șerpuirile fluviului în apropierea vărsării sale în Dunăre desenează o
graniță aproape imperceptibilă între Ucraina și România. E puțin probabil să apară astfel de
erori și oricum nu pot fi prevenite.

În schimb, Defence Romania se întreabă dacă România n-ar putea cumva să descurajeze Rusia prin escortarea unor vase cu cereale ucrainene, în situația în care navele NATO nu mai pot intra în Marea Neagră, fiindcă strâmtorile au fost închise de Turcia pentru navele militare odată cu începerea războiului din Ucraina. Fostul comandor Eugen Niculae sugerează în acest context că e destul de complicat, mai cu seamă că cele două fregate pe care le are România nu au fost modernizate niciodată. Ele se află la Marea Neagră de aproape 20 de ani, de când au fost cumpărate de la britanici, după ce aceștia le folosiseră în războaiele din Golful Persic și le scoseseră la pensie. Totuși, comandorul readuce în discuție o idee mai veche a României, aceea de a convinge Bulgaria și Turcia să participe împreună cu România la o flotă NATO a Mării Negre. În 2016, acest proiect al Bucureștiului a eșuat, fiindcă nici Sofia, nici Ankara nu și-au manifestat entuziasmul. Fără să spună direct că nu vor să
deranjeze Moscova, cele două state riverane au refuzat propunerea.

E greu de crezut, chiar și în ceasul al 12-lea, că această flotă militară pontică ar putea prinde contur. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a spus acum o săptămână că reluarea Acordului privind cerealele depinde de Occident și a accentuat riscul „extinderii” războiului în Marea Neagră, care ar duce la un „dezastru total” în regiune. Erdoğan consideră că Turcia a evitat ce-ar fi fost mai rău prin „aplicarea meticuloasă a Convenţiei de la Montreux”, care interzice navelor de război ale naţiunilor beligerante să treacă prin Bosfor și Dardanele

Turcia face echilibristică, militând pentru suveranitatea Ucrainei, dar refuzând sancțiunile internaționale aplicate Rusiei. Președintele turc ar vrea să fie lăsată Moscova să exporte liber alimente și îngrășăminte, condiție pusă de Rusia pentru a permite continuarea Acordului prin care Ucraina să aibă la dispoziție un culoar maritim prin care să-și poată duce cerealele pe piețele internaționale.

Între timp, România a anunțat prin ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, că va accelera exporturile ucrainene pe fondul atacurilor recente ale Rusiei în zona Vestică a Mării Negre și la Gurile Dunării, astfel încât capacitatea de tranzit prin țară să crească de la două la patru milioane de tone în fiecare lună. La sfârșitul săptămânii trecute, oficiali importanți din SUA, UE, România și Republica Moldova s-au întâlnit în mod simbolic la Galați, oraș situat la mai puțin de 20 de kilometri de portul ucrainean Reni, pentru a discuta despre rutele alternative prin care pot fi scoase grânele din Ucraina.

Sub presiunea americanilor, România continuă să-i ajute pe ucraineni în multe feluri, inclusiv cu exporturile de cereale, trecând peste vociferările fermierilor români. Presiunea militară a rușilor la Gurile Dunării primește răspunsul potrivit din partea Bucureștiului. România nu are niciun motiv să se lase intimidată, mai ales că are de partea ei toate asigurările NATO.