Dezamăgire uriașă în Canada după ce Biden a anulat proiectul Keystone XL/ Premierul Trudeau, pus într-o „situație imposibilă”

Premierul canadian Justin Trudeau a fost pus într-o „situație imposibilă,” după ce președintele american Joe Biden a decis să anuleze proiectul controversatului oleoduct Keystone XL dintre Canada şi Statele Unite printr-un decret prezidenţial chiar din ziua învestirii sale, în 20 ianuarie. Șeful guvernului de la Ottawa este presat în acest moment de premierii unora dintre provinciile canadiene să retalieze împotriva noii administrații de la Washington, cu care Trudeau spera să aibă o relație complet diferită față de cea dificilă avută cu Donald Trump. Keystone XL este considerat nu doar un proiect economic-vital în vestul Canadei, gândit să aducă miliarde de dolari pe an în venituri suplimentare din petrol, dar și un simbol politic major în țara nord-americană, iar oficialii candieni s-au declarat „profund dezamăgiți” de „pumnul în stomac” primit de la Biden.

Preşedintele Biden a semnat miercuri un ordin executiv de anulare a permisului pentru oleoductul Keystone XL dintre Canada şi SUA. Proiectul grupului canadian TC Energy, în valoare de circa 8 miliarde de dolari americani, trebuie să faciliteze transportul a peste 800.000 de barili de petrol pe zi, pe o distanţă mai mare de 2.000 de kilometri, între provincia canadiană Alberta şi statul Nebraska, punctul final fiind rafinăriile americane din Golful Mexic.

Lansat în 2008, proiectul de prelungire a oleoductului a fost blocat de fostul preşedinte Barack Obama în 2015, apoi autorizat de către Trump. Proiectul este criticat de ecologişti și de comunitățiile indigene, din cauza impactului asupra mediului si a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceștia s-au luptat peste un deceniu pentru a bloca construcția oleoductului.

Date despre Keystone XL

Keystone XL este o conductă planificată de 1.897 km care pleacă din câmpurile petroliere din Alberta (Canada) și ajunge în orașul Steele (Nebraska), unde ar urma să se alăture unei conducte existente. Conducta ar putea transporta 830.000 de barili de petrol în fiecare zi.

Keystone XL ar fi aproape similară unei conducte care functioneaza deja, numită Keystone, dar ar urma o cale mai directă, sporind fluxul de petrol din Canada.

O secțiune a oleoductului, care pleacă din Cushing (Oklahoma) și ajunge până la Golful Mexicului, a fost inaugurată în ianuarie 2014. De pe coasă, petrolul livrat din Canada ar urma să fie exportat utilizându-se numeroasele rafinării și porturi din regiunea golfului.

Conducta a fost programată să fie finanțată din surse private, costul construcției fiind împărțit între TransCanada, o companie energetică cu sediul în Calgary, și companii implicate în transportul de petrol. Potrivit proiectului, petrolul produs în SUA ar putea fi, de asemenea, transportat de Keystone XL, deși în cantități mai mici decât țițeiul canadian.

Canada trimite deja 550.000 de barili de petrol pe zi către Statele Unite prin conducta Keystone aflată în funcțiune. Regiunea nisipurilor petroliere din Alberta nu are însă ieșire la mare și, pe măsură ce dezvoltarea acerstora continuă agresiv, ele necesită mijloace de acces pe piețele internaționale. Multe dintre rafinăriile de petrol din America de Nord se află pe coasta Golfului Mexic, iar grupurile industriale atât din Canada, cât și cele din Statele Unite vor să beneficieze din plin de acest oleoduct.

O aprovizionare ridicată cu petrol din Canada ar însemna, printre altele, o dependență scăzută a americanilor de aprovizionările din Orientul Mijlociu. De asemenea, o disponibilitate crescută a petrolului ar însemna prețuri mai mici pentru consumatori.

Consiliul Național al Energiei din Canada a aprobat conducta în martie 2010, dar predecesorul lui Trump, Barack Obama, nu a eliberat permisul prezidențial necesar construcției conductei în Statele Unite. Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) l-a sfătuit pe președintele democrat să nu aprobe conducta, iar Obama s-a opus afirmând, printre altele, că proiectul nu va ieftini prețurile la petrol, nu va crea locuri de muncă pe termen lung și nu va afecta dependența energetică.

După venirea la putere în 2017, Donald Trump a eliberat permisele necesare Keystone XL la doar câteva zile de la preluarea mandatului de președinte, stipulând doar ca oțelul american să fie folosit în realizarea proiectului. „O construim în Statele Unite, construim conductele, vrem să construim conducta,” a declarat el. „O să readucă la muncă mulți muncitori, o mulțime de oțelari.” În momentul în care și-a dat acordul pentru reluarea construcției Keystone XL, fostul lider de la Casa Albă a precizat că proiectul va crea 28.000 de locuri de muncă în construcții.

Un proiect controversat

Pagina electronică a BBC, care a scris despre acest proiect, a afirmat că Departamentul american de Stat a părut „confuz” cu privire la problema oleuductului încă din 2011.

După ce a spus inițial că Keystone XL nu va avea efecte negative semnificative asupra mediului, departamentul a sfătuit TransCanada să exploreze rute alternative în Nebraska, deoarece regiunea Sand Hills – aflată în partea de centru-nord a statului american – are un ecosistem fragil.

În plus, dincolo de riscurile de deversare ale petrolului, conducta reprezintă un angajament de dezvoltare a nisipurilor petrolifere din Alberta, extrem de controversate. În ciuda eforturilor recente de a găsi surse regenerabile de energie și de renunțare la combustibilii fosili, experții preconizează că cantitatea de petrol produsă în nordul Alberta se va dubla până în 2030.

Unele voci susțin că, prin dezvoltarea acestor nisipuri petroliere, combustibilii fosili vor fi ușor disponibili și tendința către încălzirea atmosferei nu va fi stopată. Soarta conductei este, prin urmare, susținută ca simbol al viitorului energetic atât al al Americii, cât și al Canadei.

Criticii afirmă însă că pentru a extrage petrol din nisipurile petroliere din Alberta este necesară mai multă energie decât în forarea tradițională, iar Environment Canada a afirmat că a găsit substanțe chimice scurse în apele subterane și în râul Athabasca din Alberta. Riscul ridicat pentru comunitățile locale este de altfel unul dintre motivele pentru care mulți s-au opus proiectului.

Grupurile Primelor Națiuni din nordul Albertei au dat în judecată guvernul provincial și federal pentru daune cauzate de 15 ani de dezvoltare a nisipurilor petroliere asupra cărora nu au fost consultați și care le-au afectat drepturile garantate de vânătoare și pescuit pe terenurile tradiționale, stabilite prin tratate semnate cu Ottawa. La rândul lor, ecologiștii au protestat constant împotriva construcției conductei.

Presiune pe Trudeau

Primul ministru canadian Justin Trudeau a susținut construcția oleoductului și a afirmat că „suntem dezamăgiți, dar recunoaștem decizia președintelui” Biden de a anula permisul pentru realizarea acestuia.

Momentul este însă unul extrem de delicat pentru șeful executivului de la Ottawa. După patru ani în care relația dintre el și președintele Trump a fost mai degrabă rece, marcată de momente controversate și stânjenitoare (așa cum s-a întâmplat la summitul G7 organizat în Quebec în 2018), premierul Trudeau a mizat pe o resetare totală în era Biden a legăturilor între Canada și Statele Unite, cel mai important aliat al său. Acest lucru este pus însă sub semnul întrebării, cel puțin pentru moment, din cauza deciziei noului președinte democrat legată de Keystone XL.

Trudeau a fost criticat imediat de premierul din Alberta, Jason Kenney, care a cerut premierului să ia în considerare sancțiuni comerciale împotriva Statele Unite. „Acesta este un pumn în stomac pentru economiile Canadei și Albertei. Din păcate, este o insultă îndreptată către cel mai important aliat și partener comercial al Statelor Unite în prima zi a unei noi administrații,” a declarat Kenney.  Guvernul din Alberta a investit deja 1.1 miliarde de dolari în oleoduct, iar acestor costuri li se adaugă deja mii de locuri de muncă pierdute în construcții. Kenney a spus că 2.000 de persoane au fost deja concediate și că guvernul său va lua în considerare acțiuni în justiție, cerând în același timp lui Trudeau să retalieze împotriva americanilor. Premierul provinciei canadiene a spus că, dacă va rămâne nepedepsit, Biden ar putea fi tentat să anuleze și alte proiecte energetice de care beneficiază Alberta, cum ar fi extinderea Trans Mountain și linia 3 a Enbridge Inc. în Minnesota. Kenney a afirmat că decizia lui Biden are consecințe devastatoare asupra unor venituri de 30 de miliarde de dolari preconizate din petrol în următorii 20 de ani, afectând de asemenea 60.000 de locuri de muncă.

La rândul său, liderul Partidului Conservator (opoziţie), Erin O’Toole, a estimat că decizia lui Biden „va devasta mii de familii canadiene deja grav lovite de criza economică.” El l-a îndemnat pe premierul Justin Trudeau „să comunice imediat cu noua administraţie americană pentru a împiedica producerea acestui lucru” şi „să apere muncitorii peste tot în Canada.”

O atitudine similară au adoptat și premierii din Ontario, Doug Ford, și Saskatchewa, Scott Moe, care i-au cerut lui Justin Trudeau să se opună unui „bătăuș” ca Biden, avertizând că vor „merge la război” împotriva noii administrații americane. Avertismentele acestora au fost făcute într-o teleconferință cu Trudeau organizată joi, la o zi după anularea permisului Keystone XL. Potrivit Global News, Doug Ford, alături de premierii altor provincii care nu produc petrol, se tem că, dacă Biden poate anula Keystone XL, el va promova agresiv și politica „Buy American” pentru a ajuta economia americană să se recupereze de pe uma pandemiei. Această politică, pe care Biden a promis-o în timpul campaniei electorale, ar putea elimina oțelul, aluminiul și produsele fabricate în Canada de pe piața americană – lucru care ar cauza un prejudiciu generalizat economiei canadiene.

Dilemele premierului

Comentatorii cred că este puțin probabil ca Trudeau să fie dispus să adopte măsuri economice și comerciale împotriva SUA, așa cum au cerut premierii provinciilor canadiene, dar eșecul lui de a riposta ar putea fractura unitatea propriei sale țări. În vestul Canadei, o zonă cunoscută pentru anti-liberalismul ei tradițional, lipsa unui răspuns adecvat la decizia lui Biden va însemna doar creșterea neîncrederii față de modul în care Trudeau gestionează vastele bogății petroliere ale națiunii.

Așa cum a scris Bloomberg, Keystone XL este un simbol politic important și un proiect economic vital în vestul Canadei, în valoare de miliarde de dolari pe an în venituri suplimentare din petrol. Construirea oleoductului ar fi deschis calea unei dezvoltări energetice noi în Alberta, unde rata șomajului este de 11%, și ar fi ajutat regiunea să-și vândă țițeiul la prețuri mai mari pe piețele internaționale.

O parte din dilema politică a lui Trudeau provine din încercarea sa de a reconcilia imaginea sa de politician progresist cu rolul său de lider al unei economii cu resurse energetice și minerale uriașe. În timp ce a adoptat noi politici de mediu, inclusiv o taxă pe carbon, prim-ministrul a încercat, de asemenea, să ajute sectorul canadian de petrol și gaze în alte moduri, inclusiv prin achiziționarea conductei Trans Mountain în valoare de 4.5 miliarde de dolari în 2018.

În plus, Trudeau a depus eforturi pentru a modifica percepția pe care canadienii din vestul țării, în special din Alberta și Saskatchewan, o au față de el și Partidul Liberal, precum și față de celelalte provincii canadiene, considerate mult prea apropiate de guvernul federal. Sfârșitul Keystone „va ajuta la hrănirea resentimentelor pe care cei din Alberta le simt față de restul țării,” a declarat George Hoberg, politolog la Universitatea din Columbia Britanică.

Este o situație delicată pentru Trudeau, iar convorbirea telefonică pe care el a avut-o cu Biden în cursul zilei de vineri nu pare că a făcut foarte multe pentru a reduce criticile premierilor din provinciile canadiene nu doar la adresa noului lider american, dar și a felului în care guvernul de la Ottawa a răspuns deciziei celor din Washington.

Companiile americane, afectate și ele

Partea canadiană nu este singura singura afectată de decizia președintelui Joe Biden. Președintele Asociației Naționale a Producătorilor din America, Jay Timmons, a caracterizat ordinul de anulare a Keystone XL drept „o oportunitate ratată” pentru sectorul de producție din SUA.

„Proiectul Keystone XL ar angaja 10.000 de lucrători sindicali pentru construcția conductei, va stimula proiecte suplimentare de energie regenerabilă, ar funcționa cu emisii zero nete și ar îmbunătăți securitatea noastră energetică,” a afirmat Timmons într-un comunicat. „Reconstruirea economiei noastre va necesita investiții în infrastructuri de toate tipurile, inclusiv Keystone XL. Producătorii au un angajament puternic în ceea ce privește administrarea responsabilă a mediului, iar protejarea mediului nu ne obligă să ne îndepărtăm de această oportunitate de creare a locurilor de muncă.”

Într-o scrisoare recentă adresată lui Biden, mai multe grupuri – inclusiv Asociația Națională a Producătorilor – au încercat să-l convingă pe democrat că proiectul a evoluat considerabil de când el a fost ultima dată în Biroul Oval și a fost conceput pentru a satisface „cererea de energie viitoare în cel mai durabil mod posibil.”

Unii comentatori cred că decizia lui Biden de a revoca permisul proiectului Keystone XL, alături de revenirea SUA în Acordul de la Paris, va duce la dispariția a zeci de mii de locuri de muncă în Statele Unite, la pierderi de miliarde de dolari și la eliminarea independenței energetice a americanilor.

Suporterii președintelui Joe Biden notează însă că planurile sale economice ambițioase prevăd investirea a circa două trilioane de dolari în energie verde, susținând că stimularea producției ecologice îi ajută pe muncitorii americani din sindicatele care lucrează în aceste industrii.

Surse: Politico, BBC, Global News, Bloomberg, FoxBusiness, sursa foto: Joe Biden / Facebook