Dezbatere: Bucureștiul poluat. Cum putem prioritiza măsurile și investițiile verzi/ Înregistrările sunt deschise

O dezbatere care implică Primăria Municipiului București și primării de sector despre problematica mediului din București va avea loc marți, de la 10.00 la 13.00 la Sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Evenimentul își propune o discuție deschisă despre calitatea mediului în București, despre așteptările cetățenilor și grupurilor civice de la administrația Bucureștiului, despre planurile administrației și despre ce măsuri își vor asuma care ar îmbunătăți calitatea mediului în oraș (unele ce ar însemna inclusiv potențiala pierdere a unor voturi).

10:00-10:30 CHECK IN participanți
10:30-12:00 Cum putem îmbunătăți calitatea mediului în București

Nicușor Dan, Primar General, Primăria Municipiului București (tbc)
Bogdan Suditu, Green City Manager, Primăria Municipiului București
Reprezentant, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (tbc)
Ciprian Ciucu, Primar, Primăria Sector 6, București
Ana Ciceală, Consilier General, Primăria Municipiului București
Octavian Berceanu, fost Comisar General, Garda de Mediu
Oana Neneciu, Director Executiv, Asociația Ecopolis

12:00 – 12:45 Sesiune Q&A și dezbatere cu participanții

Moderator: Gabriel Kolbay, spotmedia.ro

Pentru confirmarea participării dvs., vă rugăm să accesați formularul următor:

https://docs.google.com/…/1FAIpQLScpgLiQOho…/viewform

Înscrierile la dezbaterea din sală se fac în limita locurilor disponibile.

Context

Bucureștiul rămâne și în 2024 una din capitalele europene cu cei mai slabi calitativi indici privind starea mediului. Orașul dispune de mai puțin de 10 m2 de spațiu verde per locuitor și o accesibilitate și calitate scăzute, fără a beneficia de o centură verde, deși inițiative civice cer insistent acest lucru. Mobilitatea este gândită în jurul mașinii, politicile Primăriei Capitalei și primăriilor de sector fiind în continuare foarte timide în a adopta măsuri ce ar defavoriza utilizarea zilnică a mașinii. Transportul public, deși pe un trend ascendent, rămâne subutilizat comparativ cu alte capitale europene, iar infrastructura pentru biciclete sau extinderea zonelor pietonale nu există decât la nivel de promisiuni. Cartiere întregi și, mai ales, județul Ilfov, rămân slab conectate. Bucureștiul este al treilea cel mai congestionat oraș UE (TomTom Traffic Index, 2022).

Senzorii privind calitatea aerului se înroșesc deseori, nu doar din cauze interne ce țin de trafic sau sistemul de încălzire, dar și de arderile de deșeuri din jurul Bucureștiului sau gropilor de gunoi administrate necorespunzător sau chiar ilegale.

În aprilie 2023, Centrul Român de Politici Europene a organizat evenimentul “Bucureștiul, capitală europeană verde. Cum ajungem acolo în cursa cu (prea multele) probleme de mediu”, cu participarea Primăriei Municipiului București, primăriilor de sector, societății civile, a inițiativelor europene Green Cities Accord sau reprezentanți ai unor primării europene. De atunci însă, dezbaterea privind un București mai verde și, în special, asumarea unor măsuri și investiții verzi substanțiale au progresat lent.

Printre puținele evoluții putem enumera MasterPlan-ul Velo, însă fără niciun proiect de benzi de biciclete în execuție, semnarea contractelor și începerea proiectării pentru infrastructura de tramvai, investiții punctuale în benzi unice, continuarea lucrărilor de termoficare, o politică controversată privind marcarea locurilor de parcare cu plată, multe pe trotuare sau în piațete, dar și inițierea unui proiect comun cu BERD privind un Plan de acțiune pentru un oraș verde, fără o înțelegere clară a modului în care va influența politica Primăriei Generale.

Inițiativele timide, deși de lăudat, sunt însă subminate de multe alte probleme de mediu rămase neadresate. Arderile de deșeuri din jurul orașului afectează semnificativ calitatea aerului, cu autoritățile publice locale și centrale rămânând fără răspuns. Hectare întregi de spațiu verde, chiar și retrocedate, sunt distruse sistematic, cazul Parcului IOR fiind probabil cel mai grav. Tăierea copacilor în oraș este sancționată la nivelul unei beri în oraș, iar plantările sunt limitate. Politicile de mobilitate se lovesc de direcții contradictorii, dar cu traficul rutier rămânând punctul central, iar Primăria Generală reclamă numeroase șantiere ilegale ce afectează grav indicatorii de mediu din oraș. Inițiativele de regenerare urbană, ce ar pune accentul pe zone pietonale sau restricții de circulație, sunt limitate. Parteneriatele dintre Primăria Generală și primăriile de sector, respectiv instituții precum Garda de Mediu, Inspectoratul de Stat în Construcții sau chiar Prefectura București nu funcționează corespunzător.

Ne dorim continuarea acestei dezbateri, o analiză a ce s-a schimbat în ultimii aproape doi ani și la ce ne putem aștepta pe termen mediu și lung, mai ales că ne aflăm la începutul unui nou ciclu de administrație locală, respectiv în fața unor alegeri parlamentare în care temele de mediu nu lipsesc. Mai mult, înaintea alegerilor locale, Ecopolis a coordonat un Parteneriat de Mediu pentru București, semnat de majoritatea candidaților, inclusiv de către domnul primar general Nicușor Dan.

—————————————————————————-
Eveniment cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive pentru Educație și Cultură (EACEA). Uniunea Europeană sau instituția coordonatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

———-

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

3 comentarii

John Doe

11.11.2024 la ora 7:53 am

Uitați de biciclete. În București nu s-a mers niciodată cu bicicleta. București nu are clima pentru asa ceva. București nu Amsterdam sau Copenhaga. O soluție poate ar fi, mai degrabă, motoreta, ca în multe orașe italiene.
Baliza

11.11.2024 la ora 8:40 am

Bă tată, toate imaginile di București când se vorbește la TV despre poluare sunt cu nasini în timpul iernii, la care iese abur din țevile de eșapament.

Nimeni nu vorbește despre cabluri arse și cauciucuri sâmbătă noaptea, când nu e trafic.

Pentru ca banii de la arzatorii de cabluri deșeuri cauciucuri ajung la partide.
Achizitorul

11.11.2024 la ora 1:42 pm

A existat și încă există o legislație legea fondului funciar, legea apelor, legea domeniului public și codul administrativ, care prevede că malurile lacurilor sunt domeniu public și că trebuie să rămână libere. Aici se puteau amenaja adevărate coridoare verzi al căror beneficii ar fi fost inestimabile pe termen lung. Doar că neștiința ori corupția funcționarilor și interesele unora ajunși puternici financiar din „întâmplare”, precum și acceptarea tacită a organelor de putere din domeniul siguranței și al justiției, au făcut că malurile Colentinei să fie ocupată până la limita apei și dincolo de ea chiar pe zone care, studiind hărțile de hazard ale Apelor Române, pot fi inundabile. De aspectele astea ONG-urile de mediu nu prea vorbesc. Și nici de dreptul cetățenilor care ar trebui să ajungă liber la malul apei, la un domeniu public, de care este văduvit. Iar autoritățile locale și ale statului caută soluții.