Dezbatere despre problemele de mediu ale Bucureștiului, cu reprezentanți ai primăriilor și experți: Ce rezultate, ce este de făcut

„Bucureștiul, capitală europeană verde. Cum ajungem acolo în cursa cu (prea multele) probleme de mediu” este tema dezbaterii pe care o organizează Centrul Român de Politici Europene (CRPE) pe 25 aprilie la Institutul Francez din România.

Evenimentul își propune o discuție deschisă cu primari din București, consilieri locali și experți despre calitatea mediului în capitală, despre așteptările cetățenilor și grupurilor civice de la administrația Bucureștiului, despre ce au reușit aceștia în ultimii doi ani și ce planuri au pe termen mediu și lung, dar și despre cum se poate obține o abordare coordonată pe marile teme de mediu de la nivelul orașului.

„Noile programe de finanțare europeană oferă un cadru financiar semnificativ pentru administrațiile din România pentru a accesa proiecte verzi, fie că vorbim de un transport public nepoluant, un sistem modern de reciclare și sortare, eficiență energetică sau investiții
în calitatea aerului și a apei. Mai departe însă de obținerea finanțărilor europene și proiecte singulare de investiții, este nevoie de o
abordare coordonată la nivelul Bucureștiului pentru îmbunătățirea indicilor privind calitatea mediului”, arată prezentarea evenimentului transmisă de CRPE.

Cine dorește să participe la eveniment (în format fizic) se poate înscrie aici.

Locație: Institutul Francez din România, Sala Elvire Popesco, Bulevardul Dacia 77

Agenda evenimentului: 

10:00-10:30 CHECK IN participanți
10:30-11:30 Viziunea administrației. Cum putem îmbunătăți starea mediului și ce investiții și măsuri
trebuie prioritizate

• Radu Mihaiu, Primar, Primăria Sector 2 a Municipiului București
• Ciprian Ciucu, Primar, Primăria Sector 6 a Municipiului București
• Horia Tomescu, Viceprimar, Primăria Municipiului București
• Ana Ciceală, Consilier General, Primăria Municipiului București
• Gaetano Noe, Șef Departament Mediu și Tranziția Verde, Primăria Orașului Turin, parte a 100 Climate-Neutral and Smart Cities by 2030
• Sebastian Marx, Coordonator, Green Cities Accord

11:30 – 11:45 Sesiune Q&A și dezbatere cu participanții

11:45 – 12:45 Cum putem accelera transformarea vieții urbane și priorităților Bucureștiului: maiverde, mai sustenabil.
Intervenții:

• Adelina Dabu, Head of Public Affairs, Federația Patronală Concordia
• Ioana Ivanov, Partener, Civitta Consulting
• Cristian Iojă, Universitatea din București, autorul raportului Starea mediului în București
• Alex Oprița, Platforma de mediu pentru București
• Oana Neneciu, Director Executiv, Ecopolis

12:45 – 13:00 Sesiune Q&A și dezbatere cu participanții

Moderator: Catiușa Ivanov, Hotnews.ro

„Bucureștiul este una din capitalele europene cu cei mai slabi calitativi indici privind starea mediului”, arată argumentul detaliat al evenimentului, transmis de CRPE.
„Orașul dispune de mai puțin de 10 m2 de spațiu verde per locuitor și o accesibilitate și calitate scăzute, fără a beneficia de o centură verde. Mobilitatea este gândită în jurul mașinii, transportul public este sub folosit, infrastructura adiacentă este precară (fără benzi unice, fără linii de tramvai modernizate, flotă învechită de transport), iar utilizarea bicicletei sau extinderea zonelor pietonale nu există pe agenda
publică. Bucureștiul este al treilea cel mai congestionat oraș UE (TomTom Traffic Index, 2022).

Senzorii privind calitatea aerului se înroșesc deseori, iar orașul încă nu beneficiază de un plan integrat privind calitatea aerului fiind sub procedura de infringement a Comisiei Europene pe poluarea aerului.
În ultimii ani se discută din ce în ce mai intens privind calitatea locuirii în București, cu o componentă semnificativă ce ține de starea mediului. Bucureștiul, cu un PIB per cap de locuitor de peste 160% din media UE, continuă să aibă deficiențe majore în ceea ce privește o politică “verde”, fără o abordare unitară între Primăria Generală și cele 6 Primării de Sector, fără o strategie de dezvoltare care să pună accentul pe investiții verzi sau măsuri de creștere a calității mediului, deși bugetele celor 7 primării sunt semnificative, depășind 3 miliarde EURO în 2022. Numeroasele probleme de mediu cu care se confruntă orașul sunt adresate numai parțial, dar, de cele mai multe ori, ignorate.
Cetățenii și numeroase ONG-uri și grupuri civice cer o abordare accelerată (și unitară) privind rezolvarea multiplelor probleme de mediu cu care se confruntă orașul și o transparență crescută. Problemele de sănătate asociate poluării duc la o scădere a speranței de viață cu cel puțin 4 ani, dezvoltarea economică a orașului este afectată, iar calitatea locuirii este în scădere. Rezolvarea problemelor de mediu necesită
asumarea acestora de către aleșii locali, dar și de o abordare comună la nivelul tuturor actorilor relevanți, nu doar ai administrației Bucureștiului, una afectată și ea de o coordonare precară. Ne referim desigur la nivel județului Ilfov și autorităților centrale – în special Garda de Mediu și Ministerul Mediului.
Bucureștiul este pe contrasens cu trendurile europene și exemplele de bună practică de la nivel european. Nu doar că nu există o strategie clară pe care să o urmeze, dar multe dintre măsurile adoptate sunt contrare unui oraș verde și sustenabil, administrația refuză să pună pe agenda publică chiar și acțiuni pilot pe marile temele (poluare, gunoi, mobilitate), iar teama pierderii unor voturi (în special pe teme
precum mobilitatea urbană) limitează acțiunile potențiale. Un obiectiv precum neutralitatea climatică pe termen mediu (de ex., Sectorul 2 este parte a inițiativei europene Misiunea 100 Climate Neutral-Cities by 2030) pare foarte îndepărtat.”

Material publicat în cadrul proiectului „Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions (Green-Rights)” susținut de Comisia Europeană – Agenția Executive pentru Educație și Cultură (EACEA), în care G4Media este partener.

Detalii despre proiect, aici.

Eveniment cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive pentru Educație și Cultură (EACEA). Uniunea Europeană sau instituția coordonatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.