Dezbatere despre problemele de mediu ale Bucureștiului/ Viceprimar Capitală: Vom avea o rețea de termoficare complet înlocuită în minim 7 ani/ La benzi unice pentru autobuz și la piste velo suntem în același stadiu de 2 ani

„Bucureștiul, capitală europeană verde. Cum ajungem acolo în cursa cu (prea multele) probleme de mediu” este tema dezbaterii organizate de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) Institutul Francez din România marți, 25 aprilie.

Evenimentul își propune o discuție deschisă cu primari din București, consilieri locali și experți despre calitatea mediului în capitală, despre așteptările cetățenilor și grupurilor civice de la administrația Bucureștiului, despre ce au reușit aceștia în ultimii doi ani și ce planuri au pe termen mediu și lung, dar și despre cum se poate obține o abordare coordonată pe marile teme de mediu de la nivelul orașului.

„Noile programe de finanțare europeană oferă un cadru financiar semnificativ pentru administrațiile din România pentru a accesa proiecte verzi, fie că vorbim de un transport public nepoluant, un sistem modern de reciclare și sortare, eficiență energetică sau investiții
în calitatea aerului și a apei. Mai departe însă de obținerea finanțărilor europene și proiecte singulare de investiții, este nevoie de o
abordare coordonată la nivelul Bucureștiului pentru îmbunătățirea indicilor privind calitatea mediului”, arată prezentarea evenimentului transmisă de CRPE.

Horia Tomescu, viceprimar Municipiul București:

• Cei mai mari poluatori suntem noi
• Nu există o colaborarea reală între municipalitate și primăriile de sector, în principal pentru că nu există o legislație.
• Cât de poluat este Bucureștiul? Măsurătorile rețelei noastre și a autolaboratorului din mandatele anterioare, nefolosit pana in 2021 ne arată mai degrabă ce arată senzorii Air Live decât senzorii Ministerului Mediului
• am avut în 2018 adoptat primul program integrat de calitatea aerului, a fost atacat în instanță și hotărârea de Consiliu a fost suspendată.
• Avem în lucru de la începutul anului trecut un nou plan integrat de calitate a aerului, studiul trebuia să fie gata până în octombrie, planul de acțiune în februarie, dar din cauza procedurilor de achiziții în mai vom avea studiul.
• STB – la benzi unice suntem exact ca la inceputul mandatului, 16 km de benzi unice pentru autobuze
• În materie de velo suntem exact ca acum 2 ani, proiectele pe care le-am moștenit sunt nefuncționale, avem în lucru un masterplan pentru strategia Velo a Bucureștiului

Radu Mihaiu:

• Sectorul 2 are 36 km de piste de biciclete pe un proiect aprobat prin PNRR. Sper ca o parte dintre ele să fie construite anul viitor, nu am obținut certificatul de urbanism încă de la Primăria București.

Horia Tomescu:

• Termoficare: pentru a aduce sistemul centralizat la un standard acceptabil avem investiții începute și din mandatul trecut, semnate pentru 210 km, de anul acesta începem
• am plecat de la o medie de 10-12 km de rețea principală înlocuite anual, au fost 22 înlocuite în 2021, 36 în 2022
• Sistemul de termoficare este un șantier continuu. Acum suntem într-o zonă în care a fost faliment Radet, insolvența ELCEN; Municipiul Buc a investit într-o termocentrală în zona Spitalului Malaxa.
• Vom avea o rețea de termoficare complet în locuită în 7-10 ani

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6:

• Dacă nu identificăm o sursă clară de poluare, nu avem cum să intervenim. Care sunt sursele, identificate într-un document strategic și cum să intervii pe termen lung
• Bucureștiul trebuie să decidă care este paradigma de mobilitate pe care o dorește, cum vrei să determini să se întâmple comportamentul de mobilitate / către transport public sau către transport individual
• Orice proiect de mobilitate înseamnă sute de milioane de euro. Nu poți să-ți propui și poduri și pasaje și transport public.
• Pentru transport public; benzi dedicate, capacitate de transport, achiziție de mijloace de transport, puncte intermodale, piste pentru biciclete pentru tot orașul, partea mai puțin populistă: aplicarea unor restricții: niciun loc de parcare gratis în oraș și niciun fel de mașini pe trotuar. Locuitorii se adaptează, pentru că se aplică treptat
• Singurul care poate veni cu o strategie de parcare pe București este Primarul General.
• Mi se pare inacceptabil ca într-un oraș cu 7 primării noi să nu ne vedem în noiembrie-decembrie și să facem bugetul împreună. Noi ne-am întâlnit între noi să rezolvăm problema deșeurilor. Dar primarul general trebuie să convoace o dată pe lună

Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2:

• Intenționăm să cumpărăm spații verzi peste tot în sector, cu prioritate în zonele unde nu sunt spații verzi.
• City Climate Contract — suntem în proces de semnare; Sectorul 2 va primi puncte suplimentare pentru finanțări la CE când aplică la proiecte de mediu

Ciprian Ciucu: 

• sistemul „Kiss&Ride”, pentru a debloca zonele din jurul școlilor

Radu Mihaiu:

• „Kiss&Ride”: este un fel de urbanism defensiv; se conducea agresiv în acele zone; odată ce s-a sistematizat, durează 15 sec-1 minut, zonele au fost deblocate; toți directorii de școli aglomerate au solicitat să fie implementat și la ei

Ana Ciceală, consilier general Municipiul București: 

• am depus acum un an un proiect de hotărâre pentru creșterea amenzilor pentru tăierea de arbori
• proiectele de mediu au cele mai puține șanse să ajungă pe ordinea de zi și să fie votate

Ciprian Ciucu: 

• ne aflăm între 2 extreme, este normal să protejăm arborii dar nu este normal ca PMB să nu dea avize de toaletare și avize de defrișare, dacă arborii cad pe oameni și sunt proiecte unde este nevoie de avize
• s-au tăiat în exces spații verzi iar acum a venit o politică ultraconservatoare
• un dosar al nostru stă la Primarul General de câteva luni

Tomescu: 

• pentru fiecare arbore există un dosar de 10-15 pagini care este asumat pe semnătură de funcționari și de direcția de mediu, după ce se întocmește acest dosar ajung la primarul general

Gaetano Noe, Șef Departament Mediu și Tranziția Verde, Primăria Orașului Turin, parte a 100 Climate-Neutral and Smart Cities by 2030

• în 2023 primăria Turin a aprobat planul pentru energie sustenabilă și mediu . Scopul principal: să avem un teritoriu mai rezilient
• Emisii totale în 2019 – 1,9 mil tone de CO2; din care 37% din sectorul rezidențial; 33% transport
• Între 1991 și 2019 emisiile totale s-au redus cu 56% , depășind ținta de 30% pt 2020.
• Din 2010 100% din energia electrică utilizată de administrația publică vine din surse regenerabile
• La început reacția locuitorilor nu a fost bună dar știind beneficiile pentru oraș se îmbunătățește, municipalitatea a agreat extinderea spațiilor pietonale.

Sebastian Marx, Coordonator, Green Cities Accord

• 97% din europeni locuiesc în arii urbane și nu nu au acces la aer de calitate. Bucureștiul nu este singurul cu această problemă, este peste tot
• nu reuțim să indeplinim cerințele Organizației Mondiale a Sănătății
• scopul este ca orașele să devină mai verzi, calitatea aerului, zgomotul, calitatea apei, creșlterea biodiversității, economia circulară și gestionarea deșeurilor – CE a solicitat orașelor să se implice
• Este o inițiativă bazată pe orașe, este foarte importantă; ai un cadru pentru a măsura progresul în orașul său.
• orașele pot învăța unele de la altele; sunt și finanțări europene dar in principal monitorizarea îmbunătățirii din fiecare oraș. Este foarte importantă măsurarea impactului oamenilor
• Fiecare oraș este diferit. Propunem acțiuni până în 2030; unele măsuri funcționează mai bine decât altele. am lucart în administrația locală în Suedia, nu este ceva să funcționeze universal.

Adelina Dabu, Confederația Concordia:

• Companiile încep să dorească să colaboreze cu administrațiile locale
• este importantă calitatea vieții, pentru a ține angajații în București
• Ce pot face companiile? Exemplu: activități punctuale care țin de managementul clădirilor în care operează; preocuparea este tot mai mare în acest sens, cu mai mulți sau mai puțin bani; preocupările în zona de flotă sunt tot mai importante; inclusiv stații de încărcare la sediu. Pentru flote comerciale – sunt foarte puține camioane electrice pentru că sunt foarte scumpe. Vrem să discutăm pentru un program similar cu stimularea autovehiculelor elecvtrice pentru persoane
• Strategiile (pe care le fac administrațiile locale, n.r.) trebuie gândite pentru ce va fi peste 7 ani

Oana Ivanov:

• zona de development – dezvoltatori – putem vorbi despre modele de regenerare urbană; dezvoltatorii care au lucrat la proiecte sunt interesați să colaboreze cu primăriile
• cele mai multe strategii realizate de administrația locală sunt pentru a-și putea finanța proiectele
• sunt puține administrații care au încercat să vadă strategiile pentru un buget multianual, pentru un portofoliu de proiecte etapizat,
• cred că ușor se vede o schimbare dar pentru mediu e nevoie de o schimbare mai accelerată.
• Vedem o ruptură pe ceea ce se întâmplă efectiv în orașe și partea de cercetare, metodologii, soluții existente

Alex Găvan

• tot ce înseamnă verde pe partea de business este acces la finanțare. Inclusiv pe piața de capital sunt mai atractive pentru investitori

Oana Neneciu

• dacă nu stăm cu ochii pe rețeaua națională, unde sunt erori de raportare, va rezulta precum în 2022 că Bucureștiul nu are depășiri. Este esențial să schimbăm acest sistem de monitorizare a aerului în București

Alex Oprița, Platforma de mediu pentru București

• administrația publică nu are cultura colaborării cu societatea civilă, cei care sunt activi sunt priviți ca dușmani
• cât privește pe cei din societatea civilă – s-au petrecut și multe lucruri bune în București, dar nu am văzut și cuvinte de laudă
• cred că și noi suntem responsabili ca atunci când tragem un semnal de alarmă să ne uităm pe date și pe zona de soluții. Să ne gândim puțin care ar fi pașii

AGENDA: 

10:30-11:30 Viziunea administrației. Cum putem îmbunătăți starea mediului și ce investiții și măsuri
trebuie prioritizate

• Radu Mihaiu, Primar, Primăria Sector 2 a Municipiului București
• Ciprian Ciucu, Primar, Primăria Sector 6 a Municipiului București
• Horia Tomescu, Viceprimar, Primăria Municipiului București
• Ana Ciceală, Consilier General, Primăria Municipiului București
• Gaetano Noe, Șef Departament Mediu și Tranziția Verde, Primăria Orașului Torino, parte a 100 Climate-Neutral and Smart Cities by 2030
• Sebastian Marx, Coordonator, Green Cities Accord

11:30 – 11:45 Sesiune Q&A și dezbatere cu participanții

11:45 – 12:45 Cum putem accelera transformarea vieții urbane și priorităților Bucureștiului: maiverde, mai sustenabil.
Intervenții:

• Adelina Dabu, Head of Public Affairs, Federația Patronală Concordia
• Ioana Ivanov, Partener, Civitta Consulting
• Cristian Iojă, Universitatea din București, autorul raportului Starea mediului în București
• Alex Oprița, Platforma de mediu pentru București
• Oana Neneciu, Director Executiv, Ecopolis
• Alex Găvan, Împreună pentru Centura Verde

12:45 – 13:00 Sesiune Q&A și dezbatere cu participanții

Moderator: Catiușa Ivanov, Hotnews.ro

 

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.