DEZBATERE La ce vârstă ar trebui să înceapă copiii școala? Bariera impusă de legislație vs unii părinți. Ce spun specialiștii și cum e în alte țări

Începutul anului școlar aduce și o dezbatere în educație. Este vorba despre copiii care împlinesc 6 ani începând din luna ianuarie 2024 și care, potrivit metodologiei de înscriere la școală, nu pot fi înscriși în clasa pregătitoare.

Pe de o parte, voci ale părinților cer eliminarea interdicției ca cei în vârstă de 5 ani să nu poată urma primul an de școală, dacă o evaluare realizată de psihologi ar atesta că ei sunt pregătiți.

De cealaltă parte, psihologii contactați de G4Media.ro susțin că limitarea vârstei până la care copiii pot intra în prima clasă de școală urmărește interesul copiilor: ei pot fi cognitiv la același nivel cu prietenii lor cu jumătate de an mai mare, dar emoțional riscurile sunt mari, susțin aceștia.

Concret, dacă cel mic a împlinit șase ani la o zi sau două după 31 decembrie, nu poate merge la școală, dar dacă s-a născut cu o zi mai devreme, poate.

Potrivit actualei legi, pot fi înscriși în clasa pregătitoare elevii care împlinesc 6 ani înainte de 1 septembrie, dar și cei care împlinesc această vârstă între 1 septembrie și 31 decembrie, pe baza unei evaluări.

Cei născuți în ianuarie nu mai pot fi nici măcar evaluați. Măsura nemulțumește o parte dintre părinți, care consideră că copiii lor sunt pregătiți pentru școală, chiar dacă nu au împlinit vârsta.

”Citește, scrie, înțelege tot, este foarte curios și poate merge fără probleme în clasa zero. Cred că dacă îl mai ținem acasă o să îl întârziem și apoi se va plictisi la școală” spune Alexandra R., mama unui băiat care încă nu a împlinit vârsta școlară, dar pe care părinții vor să îl înscrie, fără succes, în clasa zero.

Sunt mulți părinți în această situație. O petiție online, care solicită inițierea unei Ordonanțe de Urgență pentru modificarea articolului 29 (2) din Legea educației naționale, nr. 1/2011, care interzice accesul în clasa pregătitoare înainte de 6 ani (împliniți în acel an calendaristic), a strâns peste 750 de semnături.

Inițiativa a plecat de la Cătălin Frâncu, unul dintre fondatorii dexonline, care a și transmis încă de anul trecut, o scrisoare deschisă ministrului de atunci al Educației, în care cere același lucru.

Până în 2020, legea permitea înscrierea copiilor la școală, chiar dacă nu au împlinit încă 6, ani, pe baza unor metodologii de înscriere care permiteau evaluarea (și înscrierea) lor.

Din 2021, aceste metodologii nu mai permit acest lucru. Mulți dintre copii trebuie să repete grupa mare sau să stea acasă. Semnatarii petiției consideră măsura ca neconstituțională și discriminatorie.

Argumente pro și contra

De cealaltă parte, există specialiști care consideră că dincolo de achiziția informațiilor școlare, experiența unui copil mai mic într-un colectiv de copii mai mari îi poate genera probleme de acomodare și poate duce chiar la bullying.

G4Media a discutat pe acest subiect cu psihologul Bogdan Presecan, specialist în consiliere psihologică cognitiv-comportamentală, cu experiență în elaborarea și implementarea programelor de intervenție psihologică pentru copii de vârstă școlară.

”Lucrurile sunt clare. Avem o regulă, stabilită de lege, care urmărește să protejeze copiii în mai multe feluri. O să vă dau câteva exemple.

Trecerea la statul de elev reprezintă o schimbare semnificativă pentru orice copil, sigur că și pentru părinți. Provocarea, la toate nivelurile – emoțional, intelectual, fizic – este maximă, iar mediul școlar este foarte competitiv.

Fiecare luna este relevantă în etapa aceasta de dezvoltare a copilului. În opinia mea, prin adoptarea măsurii despre care discutăm, se evita situațiile în care un copil înscris la 5 ani plus ajunge într-un colectiv de elevi mai mari, unii chiar de 7 ani plus.

Ar fi un raport disproporționat de „forțe”, care ar putea influența semnificativ toată experiența copilului.

Nu vorbim doar despre achiziția informațiilor școlare ci și despre cum își formează identitatea, stima de sine, încrederea că poate face față provocărilor, dezvoltarea de competențe și, foarte important, adaptarea comportamentală si socio-emoțională a copilului la mediul școlar” a spus Bogdan Presecan.

Procese în instanță

Dezbaterea nu este însă închisă. Mulți părinți încearcă în instanță să obțină dreptul de a-și da copiii la școală înainte de vârsta prevăzută în lege, în instanță.

Sunt mai multe situații în care părinții au dat în judecată Ministerul Educației și inspectoratele județene și au obținut o ordonanță președințială care le-a permis să își înscrie copilul la școală.

Spre exemplu, la Curtea de Apel Oradea, un proces de anul trecut s-a încheiat în favoarea reclamantului, o femeie care dorea să își înscrie fetița la școală.

• Ordonanța președințială prevede anularea prevederilor art.6 alin.1 si art.7 alin.1 din Ordinul ME 3445/2022 privind aprobarea metodologiei înscrierii copiilor în învătământul primar pentru anul scolar 2022- 2023; obligarea de a face – respectiv obligarea pârâtului Ministerul Educatiei să modifice prevederile legale contestate în sensul permiterii minorei născute după 31.12.2021 să fie înscrisă în grupa pregătitoare si evaluată psihosomatic si să publice în MO anularea prevederilor legale şi formarea unui nou dosar în cursul zilei de azi. Admite excepţia litispendenţei şi dispune conexarea primelor 2 capete de cerere din dosarul Curţii de Apel Oradea, având ca obiect- ORDONANŢĂ PREŞEDINŢIALĂ: – obligarea pârâtilor să înscrie în învătământul primar pe minora ………….., în temeiul dispozitiilor art.29 din ordinul ME 3445/2022 privind aprobarea metodologiei înscrierii copiilor în învătământul primar pentru anul scolar 2022-2023, începând cu data de 5.09.2022; – obligarea pârâţilor să permită minorei urmarea cursurilor clasei pregătitoare în anul scolar 2022- 2023.

Dezbaterea rămâne însă deschisă. În multe țări europene, vârsta de începere a școlii variază, iar unii copii pot începe educația formală înainte de vârsta de 6 ani, în timp ce alții încep mai târziu.

Deciziile au luat în considerare mai mulți factori: dezvoltarea copilului, nevoile lui individuale, sistemul educațional național (și tradiția lui), resursele disponibile și nu în ultimul rând metodele de învățare.

Situația în Europa: la ce vârstă merg copiii la școală

Potrivit celui mai recent raport Eurydice al Comisiei Europene, educația obligatorie începe în Europa odată cu ultimii ani de grădiniță sau coincide cu primul an de educație primară.

Cel mai adesea, vârsta la care copiii din țările europene încep învățământul obligatoriu este 6 ani, potrivit raportului realizat pentru anul școlar recent încheiat, 2022-2023, de către agenția specializată a executivului european.

În România, 6 ani este vârsta la care copiii încep clasa pregătitoare (prima clasă din învățământul primar), însă nu este și vârsta la care începe învățământul obligatoriu.

Concret, începând din septembrie 2023, deci de anul acesta școlar, vârsta la care copiii din România trebuie să intre în învățământul obligatoriu este 4 ani, acesta fiind anul în care grupa mijlocie de grădiniță a devenit obligatorie.

Curriculumul de grădiniță este cel care le introduce copiilor primele elemente de matematică, citire și scriere, în România curriculumul de la grupa mare fiind în mare parte repetat în clasa pregătitoare, adică în primul an de „școală clasică”.

Dacă în România educația obligatorie începe la 4 ani, în Franța și Ungaria ea debutează la 3 ani, odată cu grădinița.

„În contrast, copiii în Estonia și Croația nu sunt obligați să înceapă școala înainte de a împlini vârsta de 7 ani”, potrivit raportului Eurydice „Compulsory education in Europe 2022/2023”.

Precizăm că raportul notează vârsta de 5 ani ca fiind cea la care copiii din România intră în sistemul obligatoriu de învățământ, pentru că analiza a fost realizată pe anul școlar 2022-2023.

Începând din septembrie anul acesta, vârsta obligatorie pentru intrarea în sistemul românesc de educație este 4 ani, potrivit legilor naționale.

Amintim că România s-a aflat constant, în ultimii ani, în topul european cu cele mai puține zile de școală.

Concret, în anul școlar ce tocmai s-a încheiat, 2022-2023, România a ocupat locul 3 în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță, potrivit unei analize Edupedu.ro, copiii germani studiind de exemplu cu o lună mai mult decât cei din România.

Totodată, evaluările internaționale recente au fost dure în privința eficienței predării, din punct de vedere al rezultatelor raportate la timpul de școală.