DEZBATERE LIVE G4Media, ora 16:00: „From Plate to Purpose: become a changemaker against food waste” (cu participare internațională)

G4Media organizează joi, 18 ianuarie, de la ora 16:00 dezbaterea online, cu speakeri și participanți din mai multe țări, pe tema risipei alimentare:

„From Plate to Purpose: become a changemaker against food waste”

Dezbaterea va fi transmisă live pe pagina de Facebook G4Media și pe website și se va desfășura integral în limba engleză.

Risipa alimentară este una dintre cele mai mari probleme economice, sociale și de mediu ale secolului nostru, în întreaga lume. Noi, în calitate de cetățeni europeni, suntem parte din ea în fiecare zi.

SPEAKERI:

• Maria ANGHEL, Ministerul Agriculturii, România
• Felician CARDOȘ, manager de mediu, Carrefour România
• Simon SUITNER, fondator, Asociația SOMARO
• Kirill PEREPELICA, co-fondator al Munch.hu
• Lucian BOTEA, Vice-Rector, Universitatea Româno-Americană

MODERATORUL EVENIMENTULUI: Codruț NICOLAU, formator în domeniul sustenabilității, fondator Sustain Future

Atelierul internațional online G4Media reunește toți actorii cu întrebarea comună: ce poate face fiecare dintre noi pentru a combate efectiv acest fenomen? Reprezentanți ai instituțiilor europene, oficiali ai instituțiilor românești, experți, antreprenori și reprezentanți ai companiilor sunt invitați să dezbată și să puncteze soluții.

Dezbaterea face parte din proiectul „Dreptul la un mediu curat pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea obiectivelor UE în materie de climă”, pe scurt, Green Rights, un proiect susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu sarcini delegate de Comisia Europeană. G4Media este partener într-un consorțiu condus de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), ceilalți parteneri fiind Amapola Progetti (Italia), Universitatea din Torino (Italia), Clean Air Action Group (Ungaria).

CONTEXT 

Sprijinul cetățenilor europeni pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și de minimizare a efectelor acestora este în creștere, în timp ce UE prezintă cel mai ambițios plan de până acum pentru a atinge neutralitatea în materie de carbon până în 2050.

Sprijinul cetățenilor este esențial pentru punerea în aplicare a obiectivelor pentru 2030 și 2050, însă acesta depinde în mod semnificativ de la un stat membru la altul.

Țările estice se confruntă cu numeroase provocări, grupurile subreprezentate rămân dezinteresate de discuțiile publice sau de acțiunile civice, în timp ce implicarea femeilor, a tinerilor, a minorităților sau a persoanelor în vârstă în procesul de luare a deciziilor privind mediul rămâne limitată. Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a exercitat o presiune suplimentară asupra ambițiilor UE în materie de climă.

Proiectul vizează trei state membre (România, Italia și Ungaria) în care gradul de conștientizare și de participare a cetățenilor la problemele de mediu este sub media europeană și în care inovarea în domeniul protecției mediului este limitată.

Aceste țări sunt puternic afectate de poluare și de evenimente climatice grave. Proiectul vizează locuitorii din zonele urbane, deoarece orașele sunt responsabile pentru mai mult de două treimi din emisiile de gaze cu efect de seră (tendință ascendentă) și se confruntă cu provocări similare.

Cartografiem provocările și ambițiile în materie de climă ale comunităților urbane din cele trei țări, implicăm administrația publică și alți actori locali relevanți (ONG-uri, grupuri civice etc.) în dezbateri, sensibilizăm cetățenii și creștem implicarea și impactul acestora în procesul decizional public local.

Situația actuală a risipei alimentare

Aproape 59 de milioane de tone de alimente (131 kg/locuitor) sunt irosite în UE în fiecare an, cu o valoare de piață estimată la 132 de miliarde de euro, după cum arată datele Comisiei Europene. Mai mult de jumătate din deșeurile alimentare (53%) sunt generate de gospodării, urmate de sectorul de prelucrare și de producție (20%). Combaterea risipei alimentare este o triplă victorie, după cum subliniază CE: salvează alimente pentru consumul uman și contribuie astfel la securitatea alimentară, ajută companiile și consumatorii să economisească bani și reduce impactul producției și consumului de alimente asupra mediului.

Comisia propune ca, până în 2030, statele membre să reducă risipa de alimente cu 10%, în procesare și producție, și cu 30% (pe cap de locuitor), în comun la vânzare cu amănuntul și consum (restaurante, servicii alimentare și gospodării).

Risipa alimemntară are un impact uriaș asupra mediului, reprezentând aproximativ 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sistemul alimentar al UE.

De asemenea, se menționează în cercetarea oficială, toți actorii din lanțul alimentar au un rol de jucat în prevenirea și reducerea risipei alimentare, de la cei care produc și procesează alimente (fermieri, producători și procesatori de alimente) la cei care pun alimentele la dispoziție pentru consum (sectorul hotelier, comercianți cu amănuntul) și, în cele din urmă, consumatorii înșiși.

———

Material publicat în cadrul proiectului „Dreptul la mediu curat, pentru un viitor durabil. Creșterea implicării cetățenilor în atingerea țintelor climatice ale UE (Green rights for a sustainable future: Enhancing citizens’ involvement in EU’s climate ambitions – „Green-Rights”), susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.