Dezinformarea a provocat mai multă panică și a îngreunat activitatea pompierilor, poliţiştilor şi salvatorilor aflaţi pe teren după inundațiile din Spania

Explicaţii mincinoase cu privire la originea dezastrului, false mesaje ale autorităţilor publice, evaluări eronate: inundaţiile care au devastat sud-estul Spaniei au dus la publicarea a numeroase ştiri false pe reţelele de socializare, alimentând furia împotriva autorităţilor, informează agenția AFP, citată de Agerpres.

Ploile torenţiale care au căzut în special în regiunea Valencia, echivalente în unele locuri cu precipitaţiile înregistrate într-un întreg an calendaristic, au ucis cel puţin 219 de persoane, potrivit unui bilanţ provizoriu, şi au provocat haos în numeroase localităţi, desfigurate de torenţii de noroi.

În acest haos dramatic, mesajele frauduloase s-au amestecat cu anunţurile oficiale, riscând să provoace o panică suplimentară şi de a îngreuna activitatea pompierilor, poliţiştilor şi salvatorilor aflaţi pe teren.

În spaţiul online a circulat un aviz de evacuare a riveranilor de pe malurile râurilor Magro şi Mijares, din Valencia. Era un fals: autorităţile spaniole le-a cerut într-adevăr localnicilor să se îndepărteze de acele cursuri de apă în seara zilei de 29 octombrie, dar nu i-au somat niciodată să îşi părăsească locuinţele câteva ore mai târziu.

Potrivit echipelor de sprijin operaţional virtual (Esov), un colectiv care monitorizează online situaţiile de criză, riscul asociat cu acest gen de mesaj este ca el să creeze panică în rândul locuitorilor, făcându-i să îşi pună vieţile în pericol atunci când îşi părăsesc „în mod dezordonat” locuinţele.

Un alt fals comunicat a fost difuzat la câteva ore după intemperii, direcţionându-i pe oameni spre un număr de urgenţă la care să sune dacă nu le răspundea nimeni pe linia oficială a serviciilor de urgenţă. Era o pierdere de timp pentru persoanele aflate deja în situaţii periculoase.

„Aceste ‘fake news’-uri ne-au cauzat multe probleme”, a denunţat şeful pompierilor din regiunea Valencia, Jose Miguel Basset. „S-a vorbit despre evacuări, despre revărsări, despre ruptura unor baraje… Nimic din toate acestea nu era adevărat şi asta a îngreunat cu mult activitatea echipelor de urgenţă”, a adăugat el.

„Discursuri iresponsabile”

Dezinformarea s-a concentrat, de asemenea, pe căutarea vinovaţilor, alimentată de furie şi de frustrare. Mai ales cu o ştire falsă, recurentă în Spania: presupusa „distrugere a barajelor” de către Guvernul lui Pedro Sanchez, care ar fi agravat tragedia.

În Spania, în realitate, niciun mare baraj nu a fost distrus în ultimii ani. Doar câteva mici rezervoare aflate în stare proastă sau care deveniseră inutile au fost demolate, pentru că ele erau, tocmai, susceptibile să provoace sau să agraveze inundaţiile, a declarat Cesar Rodriguez, de la Asociaţia AEMS Râuri Vii.

Numeroşi utilizatori ai reţelelor de socializare au profitat totodată de acest dezastru pentru a susţine că „o geoinginerie climatică”, adică tehnici de manipulare a climei, s-ar afla în spatele intemperiilor. Declaraţia reprezintă o modalitate folosită adeseori pentru a evita responsabilitatea pentru schimbările climatice.

Însă ştiinţa este clară: nici pretinsele „chemtrails” (dâre de condensare lăsate de avioane pe cer – n.red.), nici proiectul de cercetare american HAARP (care studiază ionosfera, dar nu manipulează clima) nu se află la originea acestor inundaţii.

În schimb, responsabilitatea pentru schimbările climatice a fost deja stabilită. Potrivit World Weather Attribution, reţeaua de referinţă care studiază fenomenele meteorologice extreme, ploile care au lovit Spania luna trecută au fost cu 12% mai abundente şi de două ori mai probabile în raport cu cazul în care clima planetei noastre nu s-ar fi încălzit.

„Schimbările climatice ucid, suntem pe cale să vedem acest lucru”, a subliniat prim-ministrul Pedro Sanchez, criticând totodată „discursurile iresponsabile” ale climatoscepticilor.

Însă dezinformarea nu se hrăneşte doar din furie sau din negaţionism: ea se bazează şi pe tristeţe, după cum sugerează şi fotografia unui pompier care, potrivit unor mesaje devenite virale, „plângea” după ce a ieşit „devastat” din parcarea subterană a centrului comercial Bonaire.

Acel vast complex de la periferia Valenciei a stârnit multe îngrijorări timp de mai multe zile, după ce mesaje virale pe reţelele de socializare au evocat posibila prezenţă, în subsolul complet inundat, a sute de maşini şi a unor victime.

„O informaţie falsă a fost difuzată, care afirma că existau numeroase cadavre: nu era adevărat”, a dat asigurări, marţi, directorul Poliţiei naţionale spaniole, Francisco Pardo, precizând că niciun cadavru nu a fost descoperit în cele din urmă acolo.

Autorul fotografiei pompierului care a devenit virală pe internet a declarat că acesta nu plângea, ci era doar obosit.