Dezvăluiri incomode: Biden ar fi ignorat recomandările Pentagonului legate de Afganistan

Președintele Joe Biden a decis să retragă toate forțele americane din Afganistan până la 31 august în ciuda recomandărilor făcute de șefii Departamentului Apărării, care i-au spus că aproximativ 2.000 de soldați ar fi trebuit să rămână în țara asiatică pentru a evita colapsul acesteia.

Declarațiile liderilor de la Pentagon, făcute marți în timpul unei audieri în Congresul de la Washington, contrazic afirmațiile anterioare ale lui Biden potrivit cărora nimeni nu i-ar fi spus acest lucru și par să confirme că liderul de la Casa Albă poartă cea mai mare responsabilitate pentru dezastrul care a însoțit retragerea americană din Afganistan.

Atât generalul Mark Milley, șeful Statului Major, cât și generalul Frank McKenzie, șeful Comandamentului Central al SUA, au declarat în timpul audierilor de pe Capitol Hill că decizia președintelui Biden de a retrage toate trupele din Afganistan a fost luată împotriva recomandărilor pe care ei le făcuseră.

Ambii generali au declarat că i-au spus liderului de la Casa Albă că aproximativ 2.000 de soldați ar fi trebuit să rămână în Afganistan.

În timpul mărturiei în fața Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului, generalul McKenzie a explicat că el „a recomandat să menținem 2.500 de soldați în Afganistan,” deoarece era convins că tragerea trupelor americane va duce „inevitabil” la „colapsul” armatei și guvernului afgan.

Milley a indicat că a fost de acord cu această sugestie, deși ambii generali au refuzat să discute detaliile specifice ale conversațiilor avute cu Biden. Ei însă le-au spus senatorilor că este „opinia lor personală” că SUA ar fi trebuit să păstreze 2.500 de soldați în Afganistan.

Șeful Statului Major al Statelor Unite a recunoscut că „evaluarea sa a fost, în toamna anului (2020), și a rămas consecventă pe tot parcursul (acestor luni), că ar trebui să menținem o forță constantă de 2.500 (soldați) care ar putea ajunge până la, până la 3.500 poate, așa ceva, pentru a putea ajunge la o soluție negociată.”

Analiștii au indicat că nu este clar când liderii militari au ajuns la aceste concluzii și dacă acest lucru s-a petrecut într-un moment în care ar fi fost nevoie de desfășurarea unor trupe suplimentare. Generalul Milley a afirmat în timpul audierilor: „Sunt obligat, iar comandanților militari li se cere să ofere cele mai bune sfaturi militare, dar factorii de decizie nu sunt obligați să urmeze acel sfat.”

Șeful Statului Major a declarat că analiza sa din toamna anului 2020 a fost că o retragere rapidă a SUA fără ca talibanii să îndeplinească condiții specifice risca să ducă la „pierderea câștigurilor substanțiale realizate în Afganistan,” ar afecta credibilitatea SUA și „ar precipita un colaps general al armatei și al guvernului afgan, rezultând în preluarea completă a controlului de către taliban sau război civil general.”

Declarațiile generalilor Milley și McKenzie par să confirme cele susținute de generalul Austin Miller, fostul comandant al forțelor americane din Afganistan, care a fost audiat în fața Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului în urmă cu aproximativ două săptămâni.

Comentând audierea desfășurată cu ușile închise, senatorul Jim Inhofe, membru al comitetului, a declarat că generalul Miller le-a spus congresmanilor că și el a fost împotriva unei retrageri complete a forțelor americane din Afganistan.

Critici intense

Audierile de marți ale secretarului Apărării, Lloyd Austin, precum și ale generalilor Milley și McKenzie au fost făcute în contextul în care liderii Pentagonului au fost supuși unor critici intense din cauza retragerii haotice a forțelor americane din Afganistan.

La mijlocul lunii august, talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului după ce au copleșit forțele locale de securitate în urma unei ofensive rapide. La 15 august, islamiștii talibanii au intrat în capitala Kabul, la doar câteva ore după ce fostul președinte afgan, Ashraf Ghani, fugise din țară.

Colapsul forțelor afgane a fost cu atât mai surprinzător cu cât ele fuseseă antrenate, echipate și finanțate de Statele Unite, care au investit pentru acest scop 83 de miliarde de dolari în 20 de ani.

Căderea Afganistanului în mâinile talibanilor, în urma avansului care a luat prin surprindere serviciile de informații occidentale, a dus la scene haotice. Pe aeroportul din Kabul, înconjurat de islamiști înarmați, pușcașii marini americani au desfășurat o cursă contracronometru de evacuare a personalului ambasadei SUA, a cetățenilor occidentali care au fost blocați în Afganistan și a localnicilor care au colaborat cu trupele internaționale.

În timpul evacuarărilor de masă a avut loc și un atentat sinucigaș realizat de un membru al ISIS-Korasan, filiala locală a Statului Islamic, atac care a provocat moartea a 13 militari americani și a aproape 200 de civili afgani.

Deși țările occidentale au reușit să evacueze peste 120.000 de oameni din Afganistan în august, revenirea talibanilor la putere în Kabul a intensificat temerile că islamiștii ar putea oferi găzduire organizațiilor teroriste, permițând acestora să se reorganizeze și să planifice atentate împotrina unor ținte din occident. Generalul Milley a avertizat de altfel marți că Al Qaeda ar putea obține mijloacele de a ataca teritoriul american într-un an sau doi. (https://www.bbc.com/news/world-us-canada-58719834)

Greșeala lui Biden?

Dezastrul din Afganistan a fost pus de unele voci pe seama deciziei președintelui Biden de a decide să retragă toate trupele din Afganistan până pe 31 august, la 20 de ani de la atacurile teroriste din SUA.

În ciuda presiunilor venite din mai multe direcții – nu doar din partea republicanilor, ci chiar și din partea colegilor democrați, așa cum a fost Hillary Clinton, care au spus că o astfel de retragere este precipitată, va duce la reluarea activităților grupărilor extremiste în zonă și va crea o criză masivă a refugiaților – liderul de la Casa Albă a continuat să-și apere decizia, afirmând că liderii militari nu s-au opus.

„Din câte îmi amintesc, nimeni nu a recomandat ca trupele să rămână,” a afirmat președintele democrat într-un interviu acordat ABC News în august.

„Consilierii dumneavoastră militari de vârf au avertizat împotriva retragerii la această dată,” i-a spus ziaristul George Stephanopoulos lui Biden pe 18 august. „Au vrut să păstrați aproximativ 2.500 de soldați.”

„Nu, nu au făcut-o,” a răspuns Biden. „A fost o opinie împărțită. Asta – asta nu a fost adevărat. Nu a fost adevărat.” În același interviu, președintele american a mai negat de două ori că liderii militari i-au recomandat menținerea unor soldați în Afganistan după data oficială stabilită pentru retragere.

Biden – împreună cu secretarul Apărării, șeful diplomației americane, Anthony Blinken, generalul Mark Milley și șeful CIA, William Burns – a fost acuzat că a negat constant realitatea de pe teren din Afganistan și că, în ciuda unor avertismente repetate, a ignorat starea deplorabilă a armatei afgane.

Liderul american și echipa sa de securitate națională sunt criticați pentru pașii greșiți făcuți în dosarul afgan, erori care au dus la preluarea controlului în această țară de către talibani, precum și la situația dramatică care a avut loc la aeroportul din Kabul, unde americanii și alte trupe străine au fost nevoiți să evacueze azeci de mii de persoane din fața talibanilor.

Alte mii de persoane, inclusiv sute de americani, sunt încă blocate în Afganistan, deși Biden ca promis că „niciun american nu va fi lăsat în urmă.”

Mai mult, Biden este acuzat că, în vara acestui an, cu trei săptămâni înainte ca talibanii să preia controlul Afganistanului, l-a presat pe omologul său afgan, Ashraf Ghani, să creeze „percepția” că militanții islamiști nu câștigă, indiferent „dacă (acest lucru) este adevărat sau nu.

„Cred că nu trebuie să vă spun că sunt percepții din întreaga lume și, cred, în părți din Afganistan, este că lucrurile nu merg bine în ceea ce privește lupta împotriva talibanilor,” a afirmat președintele american. „Și este nevoie, indiferent dacă este adevărat sau nu, este nevoie să proiectăm o imagine diferită.”

La acea vreme, talibanii cuceriseră deja aproximativ jumătate din centrele provinciale din Afganistan și erau la doar câteva săptămâni distanță de a intra în Kabul. (Lucru care s-a și întâmplat, pe 15 august, în ciuda rapoartelor serviciilor de informații care susțineau că capitala afgană va rezista câteva luni bune).

Biden i-a spus lui Ghani că personalități politice proeminente din Afganistan – inclusiv fostul președinte afgan Hamid Karzai – ar trebui să susțină o conferință de presă comună în care să-și arate susținerea pentru o nouă strategie militară privind înfrângerea talibanilor, spunând: „Aceasta va schimba percepția și cred că asta va schimba mult.”

De asemenea, în timpul aceleiași discuții cu președintele Ghani, Biden a lăudat forțele de securitate afgane și a oferit ajutor în cazul în care liderul de la Kabul ar fi putut prezenta public un plan care să fi arătat că putea controla situația ce se deteriora rapid. „Aveți în mod clar cea mai bună armată,” a spus Biden.

„Aveți 300.000 de forțe bine înarmate în fața a 70, 80.000 (de talibani) și sunt în mod clar capabili să lupte bine… Vom continua să oferim sprijin aerian de-aproape, dacă știm care este planul… Și până la sfârșitul lunii august și cine știe (ce se va întâmpla) după aceea.”

Potrivit analiștilor americani, tonul adoptat de președintele Biden pe tot parcursul apelului sugerează că liderul american nu se aștepta ca guvernul din Afganistansă se prăbușească doar trei săptămâni mai târziu, ceea ce reprezintă o eroare politică, strategică și militară uriașă.

Convorbirea cu Ghani a readus în discuție o declarație făcută de Biden la 8 iulie, când, într-o încercare de a-și apăra decizia de a retrage forțele militare americane din Afganistan, președintele american a afirmat că preluarea controlului Afganistanului de către talibani nu este „inevitabilă” deoarece „trupele afgane au 300.000 de oameni bine echipați – la fel de bine ca orice armată din lume – și o forță aeriană împotriva a 75.000 de talibani; „nu este adevărat” că serviciile americane de informații au concluzionat că, cel mai probabil, guvernul din Afganistan va intra în colaps; „probabilitatea ca talibanii să copleșească toate (forțele de securitate) și să controleze întreaga țară este foarte puțin probabilă.”

Cereri de impeachment

În sfârșit, liderul de la Casa Albă este acuzat că retragerea haotică a soldaților americani pe care a ordonat-o a dus la haosul de pe aeroportul din Kabul și a favorizat breșa de securitate care a permis teroristului ISIS-K să se arunce în aer în apropierea soldaților americani și a civilor afgani.

Biden „are sânge pe mâini” este o frază care a fost repetată de nenumărate ori de către republicani în ultimele săptămâni. Aceștia au afirmat de altfel că discuția telefonică Biden-Ghani este suficientă pentru a cere punerea sub acuzare a președintelui democrat de către Congres.

Republicanii consideră că Biden a vrut să mențină iluzia existenței unui guvern afgan în control suficient de mult pentru a-și acoperi termenul autoimpus de 31 august pentru a retrage trupele americane și a se putea lăuda că este președintele american care a pus capăt celui mai lung război în care au fost implicate Statele Unite.

Conservatorii americani acuză faptul că, atunci când a vorbit despre o conferință comună a personalităților afgane care să-și arate susținerea pentru o nouă strategie militară privind înfrângerea talibanilor, Biden i-a cerut lui Ghani „să creeze” un eveniment ce ar fi lăsat impresia că liderul afgan ar fi avut un plan de a respinge ofensiva islamiștilor, deși acest lucru nu era real.

Liderul american ar fi făcut asta doar pentru a-i liniști pe aliații SUA care începeau să pună la îndoială calendarul retragerii forțelor americane din Afganistan, stabilit de președintele Biden.

Surse: Washington Examiner, Axios, BBC, ABC News, New York Post