Dezvăluirile unui spion-șef: Cum îi elimină Ucraina pe propagandiștii ruși

Zahar Prilepin, un cunoscut scriitor naţionalist rus, a fost rănit la începutul lunii mai în explozia unei maşini-capcană în oraşul Nijni Novgorod. O persoană a fost ucisă în atentatul care l-a rănit pe Prilepin și pentru care Rusia a acuzat „protectorii occidentali” ai Kievului, în primul rând Statele Unite. Într-o serie de interviuri recente, un șef al spionajului ucrainean a dezvăluit că Kievul a atacat propagandiști ruși pro-război pe teritoriul Federației Ruse, iar misiunile de sabotaj împotriva unor ținte economice și militare s-au bucurat de sprijinul unor cetățeni ruși.

Propagandist atacat

Zahar Prilepin a fost rănit la începutul lunii mai în explozia unei maşini-capcană în oraşul Nijni Novgorod (al șaselea oraş ca mărime al Rusiei, la 440 de kilometri est de Moscova, situat în partea centrală a Rusiei europene, la confluenţa râurilor Volga şi Oka). Agenţia rusă de stat TASS a citat o sursă din cadrul serviciilor de urgenţă care a declarat că maşina scriitorului a sărit în aer. „A supravieţuit, dar este rănit şi este conştient,” a declarat sursa menţionată.

Agenţia de presă rusă a citat Ministerul de Interne rus care a transmis că o persoană a fost ucisă în explozia maşinii-capcană care l-a rănit pe Prilepin.

„Faptul s-a adeverit: Washington şi NATO au alimentat încă o celulă teroristă internaţională – regimul de la Kiev,” a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova.

Ea a adăugat că există „responsabilitatea directă a SUA şi a Marii Britanii,” dar nu a furnizat dovezi care să-i sprijine acuzaţiile. „Ne rugăm pentru Zahar,” a spus Zaharova.

La rândul său, AFP a transmis, citând autorităţile locale, că Prilepin a fost implicat „într-un incident” cu automobilul în regiunea Nijni Novgorod, în timp ce mass-media ruse au făcut referire la o posibilă „explozie” în plin val de atacuri vizând Rusia.

„Anchetatori… din regiunea Nijni Novgorod au sosit la locul incidentului în care a fost implicat un automobil la bordul căruia se afla Zahar Prilepin,” a transmis Comitetul de anchetă într-un comunicat. Pe aplicaţia Telegram, guvernatorul regiunii, Gleb Nikitin, a scris că autorităţile urmează să stabilească cauzele incidentului.

Ulterior, comentând pe marginea atentatului care i-a căzut victimă Prilepin, Rusia a acuzat „protectorii occidentali” ai Kievului, „în primul rând” Statele Unite, că se fac vinovaţi de „atentatele teroriste” comise de Ucraina pe teritoriul rus.

„Răspunderea pentru acesta şi alte atentate teroriste o poartă nu doar autorităţile ucrainene, ci şi protectorii lor occidentali, în primul rând SUA, care, din momentul loviturii de stat sângeroase care a avut loc (în Ucraina) în februarie 2014, au elaborat în mod minuţios în Ucraina proiectul antirusesc centrat pe neonazism,” a subliniat Ministerul de Externe de la Moscova.

În declaraţia ministerului rus se mai spune că lipsa unei condamnări a actualului „atac terorist” din partea Washingtonului constituie „o autodemascare a autorităţilor americane,” iar „tăcerea organizaţiilor internaţionale de profil este inadmisibilă.”

După doar o zi de la atac, Prilepin a afirmat că nu se va lăsa intimidat, în ciuda rănilor suferite în atentatul cu mașină-capcană. „Le mulţumesc tuturor celor care s-au rugat, pentru că ar fi fost imposibil să supravieţuieşti unei astfel de explozii,” a spus Prilepin pe Telegram, adăugând: „Le spun demonilor, nu veţi intimida pe nimeni. Dumnezeu există. Vom învinge.”

El a adus un omagiu şoferului său Aleksandr Şubin, care a murit în explozie. „Dragul meu prieten, protectorul meu timp opt ani, a murit,” a adăugat el.

Zahar Prilepin – sprijinitor înfocat al ofensivei militar împotriva Ucrainei, scriitor de succes tradus în Occident şi apoi campion al unei linii ultra-naţionaliste – a mai povestit că îşi lăsase fiica acasă „cu cinci minute înainte de explozie.”

Anchetatorii ruși au spus că interoghează în acest caz un suspect pe nume Alexander Permyakov, pe care l-au acuzat că lucrează cu serviciile secrete ucrainene.

Prilepin a devenit un susținător al președintelui Vladimir Putin în 2014, după ce forțele omului forte de la Kremlin au invadat și anexat ilegal Peninsula Crimeea. El a fost implicat în conflictul din estul Ucrainei de partea separatiștilor susținuți de ruși. Anul trecut, Prilepin a fost sancționat de Uniunea Europeană pentru sprijinul acordat invadării Ucrainei.

În 2020, scriitorul naționalist a fondat un partid politic, despre care presa rusă a informat că este susținut de Kremlin. Un an mai târziu, partidul lui Prilepin a fuzionat cu partidul naționalist O Rusie Justă, care are locuri în parlament.

Copreședinte al partidului nou înființat, Prilepin a câștigat un loc în Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului Rusiei, la alegerile din 2021, dar a renunțat la el.

Atentate multiple

Atacul care l-a rănit pe Zahar Prilepin pare să fi fost parte a unei campanii prin care guvernul de la Kiev vizează propagandiștii ruși pe teritoriul Federației Ruse. În mai multe interviuri recente, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei a recunoscut că agenții săi au asasinat propagandiști de la Kremlin în cele 15 luni de când Rusia a lansat invazia împotriva vecinului său din vest, la 24 februarie 2022.

„Am vizat deja cu succes destul de mulți oameni. Au existat cazuri bine mediatizate despre care știe toată lumea, datorită acoperirii media,” a spus generalul-maior Kyrylo Budanov, după ce a fost întrebat dacă serviciile de securitate ucrainene au ucis propagandiști ruși.

În acest context, The Times a scris că mai multe personalități influente pro-război ruse au fost ucise sau rănite în urma unor atentate care au avut loc pe teritoriul Rusiei după invazia declanșată în februarie anul trecut.

În afară de atacul împotriva lui Prilepin, un alt atentat care a făcut vâlvă a fost cel care l-a vizat pe Vladlen Tatarski, un blogger militar și acolit al șefului Grupului Wagner, Evgheni Prigojin. Propagandistul în vârstă de 40 de ani a fost ucis de explozivi ascunși într-o statuie care i-a fost dată într-o cafenea din Sankt Petersburg în timpul unui eveniment pro-război, desfășurat pe 2 aprilie.

Circa 25 persoane au fost rănite în urma exploziei la cafeneaua unde, în weekenduri, se aduna clubul de discuții „Cyber Z Front,” al cărui nume se referă la litera Z pe care Rusia a adoptat-o ca simbol al războiului. Potrivit presei ruse, explozia a avut loc la câteva minute după ce o femeie care s-a prezentat drept Nastya i-a prezentat lui Tatarski un bust pe care a spus că i l-a făcut.

Tatarski avea 500.000 de abonați pe canalul său Telegram.

Anchetatorii ruși au acuzat-o inițial pe Daria Trepova, în vârstă de 26 de ani, de infracțiuni de terorism pentru moartea bloggerului. Comitetul de anchetă care investighează infracțiunile majore a acuzat-o pe Trepova – care e închisă la Moscova – că a acționat conform instrucțiunilor unor persoane care lucrau în numele Ucrainei. O înregistrare video ar prezenta momentul în care Trepova i-a înmânat bustul lui Tatarski.

Anchetatorii au declarat că Trepova a fost acuzată de comiterea „unui act terorist de către un grup organizat care a provocat moartea intenționată.”

La mijlocul lunii aprilie, agenția Tass a anunțat că autoritățile din Rusia au identificat un alt suspect în cazul exploziei care l-a ucis pe bloggerul militar pro-război.

Potrivit oficialilor ruși, atacul a fost „pregătit de un membru al grupului ucrainean de sabotaj și terorism, cetățeanul ucrainean Iuriy Denisov, născut în 1987, care, prin intermediul unui serviciu de curierat expres, printr-un intermediar, i-a transferat la Moscova un dispozitiv exploziv camuflat ca un bust din ghips al unui comisar militar.”

Tass a adăugat că „a fost inițiată procedura de înscriere a acestuia pe lista de urmărire internațională.”

Serviciile ruse de informații au afirmat că Denisov l-a supravegheat pe Tatarski timp de două luni dintr-un apartament din apropierea casei sale. Acesta ar fi călătorit din Letonia sub instrucțiunile „serviciilor speciale ucrainene.”

Președintele Putin i-a acordat post-mortem Ordinul Curajului „ofițerului militar” Vladlen Tatarski. După cum s-a precizat în decretul prezidențial, bloggerul a fost premiat „pentru curajul și bravura demonstrate în îndeplinirea îndatoririlor profesionale.”

De asemenea, în vara trecută, Darya Dugina – o analistă pro-război pentru canalul de televiziune RT controlat de Moscova – a fost ucisă de o mașină-capcană. La momentul respectiv, experții au afirmat că atacul l-ar fi vizat pe tatăl ei, ideologul ultranaționalist Alexander Dugin, despre care se spune că ar avea influență asupra omului forte de la Kremlin, fiind considerat „creierul lui Putin.”

Dezvăluirile unui spion

Vorbind la Different People, un canal ucrainean de YouTube, generalul-maior Kyrylo Budanov a declarat că agenții săi vor continua să-i vizeze pe acei ruși care au comis crime de război împotriva Ucrainei. „Aceste cazuri s-au întâmplat și vor continua. Astfel de oameni vor primi o pedeapsă binemeritată, iar pedeapsa potrivită nu poate fi decât lichidarea și eu o voi pune în aplicare.”

Budanov a dat vina pe propagandiştii ruşi pentru tacticile din ce în ce mai brutale ale Kremlinului în Ucraina, acestea prinzându-l pe Putin într-un cerc vicios din care nu va putea scăpa cu viaţă. „(Moscova) a investit atât de mult în această mașinărie de propagandă încât a început să-i influențeze în cele din urmă.”

Șeful spionilor militari de la Kiev a mai spus că actele recente de sabotaj în interiorul teritoriului rus, inclusiv o deraiere a unui tren de marfă și atacuri asupra infrastructurii de petrol și gaze din apropierea graniței cu Ucraina, au fost comise „aproape 100% de către cetățeni ai Federației Ruse.”

Într-un interviu separat cu Island, un alt canal YouTube, Budanov a afirmat că „o minoritate de ruși” cooperează cu agenția sa de informații militare ucrainene – GUR. Aceștia ar fi mânați de „motive patriotice” și sunt „gata să schimbe Rusia,” a spus el.

Budanov s-a referit și la atacurile cu drone împotriva Kremlinului din 3 mai, care aparent l-au vizat pe Putin, despre care a spus că au avut loc „din cauza agresiunii ruse.”

Șeful serviciului de informații militare al Ucrainei a subliniat că, deși Putin este o țintă legitimă, Ucraina nu încearcă să-l omoare. (Kievul a negat orice implicare în atacul de la Kremlin, iar serviciile occidentale de informații susțin că incidentul ar fi fost regizat de către Rusia.)

El a spus că elita de afaceri din Moscova s-a opus războiului și caută modalități de a-i pune capăt. Oligarhii ruși au pierdut miliarde de dolari din cauza sancțiunilor occidentale și a presiunii economice, dar criticile la adresa invaziei au fost rare și reduse ca intensitate, a precizat The Times.

Potrivit jurnaliștilor, dizidenții care s-au pronunțat împotriva războiului au fost închiși sau otrăviți. Natalia Arno, fondatoarea fundației Rusia Liberă, care a fugit în SUA în 2014, a declarat recent că și ea a fost victima unei tentative de asasinat în timpul unei vizite recente în Europa: camera ei de hotel a fost spartă și stropită cu ceea ce mirosea a „parfum ieftin,” dar care pare să fi fost un agent nervos care i-a provocat o „durere acută.”

Dacă rușii înșiși l-ar răsturna pe Putin de la putere, Ucraina ar trebui să stabilească o zonă demilitarizată la 100 de kilometri în interiorul teritoriului rus pentru a preveni conflictele viitoare, a susținut generalul-maior din fruntea spionilor militari ucrainieni. „Acesta ar trebui să fie scopul nostru. Dacă nu vor ataca și nu decid că vor să se răzbune peste câțiva ani, aceasta nu ar trebui să fie o problemă.”

Războiul de-acasă

Comentariile lui Budanov privind implicarea unor ruși în actele de sabotaj comise pe teritoriul Rusiei nu au putut fi verificate, dar mai multe incidente recente par să confirme că partizani și opozanți ai regimului lui Putin atacă obiective de pe teritoriul federației.

Într-un material recent dedicat acestui subiect, G4Media a scris că pe 8 mai, chiar înainte de sărbătoarea de Ziua Victoriei din Rusia, sabotori ce aparțin Legiunii Libertatea Rusiei s-au filmat dând foc unui bombardier supersonic Su-24 parcat la fabrica Sukhoi din Novosibirsk, situată la aproape 3.000 de kilometri est de Ucraina, în Siberia.

Atacul împotriva bombardierului supersonic a avut loc la V.P. Chkalov Novosibirsk Aircraft Production Association, care este angajată în producerea succesorului Su-24, bombardierul Su-34 Fullback.

Potrivit revistei Popular Mechanics, înregistrarea video a actului de sabotaj a fost postată pe contul de socializare al Legiunii Libertatea Rusiei, oficial o unitate din Forța de Apărare Teritorială a Ucrainei, compusă din voluntari și dezertori ruși care se consideră oponenți ai regimului lui Putin.

Relatarea i-a descris pe sabotori drept „partizani necunoscuți” și „gherile.” Înregistrarea video postată pe rețelele sociale susține că aparatul Su-24 a fost „incendiat cu succes,” deși acest lucru nu poate fi verificat din videoclipul în sine.

Potrivit publicației, Legiunea Libertatea Rusiei – cea care a revendicat incendierea bombardierului din Novosibirsk – este implicată în incendii și alte acțiuni de sabotaj în Rusia, precum și în trimiterea de trupe pentru a sprijini forțele guvernului de la Kiev în luptele din estul Ucrainei.

Sursele ruse, și chiar unele ucrainene, pun la îndoială informația potrivit căreia organizația are formate două sau trei batalioane. Cu toate acestea, autoritățile ruse au arestat și întemnițat mai multe persoane pentru că ar fi încercat să se alăture Legiunii. (Într-un material publicat în toamna trecută, Newsweek a scris că soldații Legiunii Libertatea Rusiei – formată la câteva săptămâni după atacul Rusiei împotriva Ucrainei de la sfârșitul lunii februarie 2022 – au fost implicați în unele dintre cele mai intense lupte ale războiului din estul Ucrainei. Luptătorii ruși care servesc în forțele armate ucrainene au promis să folosească o viitoare victorie în Ucraina ca o trambulină pentru prăbușirea regimului președintelui Putin din Rusia, a declarat un purtător de cuvânt al unei unități formate din sute de soldați.

Incendierea bombardierului Su-24 urmează unei serii de alte incidente care implică sabotarea aeronavelor pe interiorul teritoriului rus, a scris Popular Mechanics. Aceasta include un incident din 1 noiembrie 2022 în care trei elicoptere de atac – două Ka-52 Hokum și un Mi-28 Havoc – au fost distruse la baza aeriană Veretye din regiunea Pskov, la circa 6.550 de km distanță de Ucraina.

De asemenea, pe 13 martie, un avion de luptă Su-27 al Regimentului 22 de Aviație de Luptă a fost incendiat în Artyom, într-un mod foarte asemănător cu atacul din 8 mai.

Aceste episoade evidențiază securitatea precară, respectiv lipsa gărzilor și a gardurilor, din jurul multor instalații ale aviației militare rusești. Iar actele de sabotaj nu sunt limitate doar la instalațiile militare rusești.

Peste 20 de atacuri suspectate cu drone au avut loc pe teritoriul Rusiei de la începutul anului 2023, iar presupuse grupuri antiguvernamentale rusești și-au asumat responsabilitatea pentru mai multe atacuri cu bombă asupra unor ținte din Rusia, inclusiv căi ferate din apropierea graniței cu Ucraina, trenuri, rezervoare de combustibil etc. De exemplu, un tren de marfă rusesc a deraiat la 1 mai în regiunea vestică Briansk, la granița cu Ucraina, din cauza unui „dispozitiv exploziv” amplasat pe șinele de cale ferată, a declarat guvernatorul local.

Liderii ucraineni au refuzat să confirme sau să infirme responsabilitatea pentru majoritatea atacurilor de sabotaj de pe teritoriul Rusiei. Mikhailo Podolyak – un consilier al șefului biroului prezidențial al Ucrainei – a scris recent pe Twitter că recentul val de incidente este un semnal al „slăbiciunii tot mai mari în guvernare statului,” sugerând implicarea „protestului agresiv și paramilitar al grupurilor de gherilă.”

Experții avertizează că astfel de atacuri se vor intensifica pe măsură ce trupele ucrainene se pregătesc să lanseze contraofensiva mult așteptată. La rândul lor, oficialii de la Kiev au sugerat o accelerare a sabotajelor în interiorul Rusiei, în contextul în care Moscova face eforturi – aparent nereușite – să oprească atacurile asupra infrastructurii vitale de petrol și transport.

Surse: The Times, BBC, Reuters, AP, CTV News, CBS News, Business Insider, Newsweek, Popular Mechanics