Dezvoltarea urbană trebuie să fie rezultatul unui dialog cu autoritatea publică (Articol susținut de Bucharest Real Estate Club)

Dezvoltarea urbană bazată pe un dialog între autorități, cetățeni și industriile direct implicate în acest proces este o abordare veche, însă doar în unele țări europene.

Suedia a început implementarea guvernanței urbane colaborative încă din 2004, printr-un program pilot. Analiza acestui program arată că a fost un succes, în special în orașul Malmö, unde responsabilitatea împărțită între toți participanții la dialog a dus la decizii mai bune și mai sustenabile.

Mai mult, în urma acestui program-pilot a fost deschis un nou proiect de dezvoltare constând într-o serie de construcții care să ducă la creșterea calității vieții rezidenților și la o planificare urbană predictibilă, prietenoasă cu mediul și sustenabilă.

De altfel, chiar ONU pune accent pe “guvernanța locală democratică” și încurajează explicit dialogul între autoritățile publice, cetățeni și investitori.

Astfel de exemple și inițiative sunt ușor de găsit peste tot în lume, dar din păcate nu și în București. Blocarea PUZ-urilor și a PUG s-a făcut fără nicio consultare și în lipsa totală a unui dialog democratic.

Ca atare, Bucurestiul pierde. Mai important, bucureștenii pierd.

52 miliarde de lei (10,4 miliarde de euro) vor pierde bucureștenii intre 2022 și 2026. Aceasta este valoarea adăugată în economie de către sectorul imobiliar și de către cel de construcții. Datele sunt furnizate de primul studiu de impact privind blocajul procesului de autorizare din București, efectuat recent de analistul financiar Iancu Guda și prezentat recent la conferința The Future of Quality Living organizată de Bucharest Real Estate Club, cea mai mare organizație a pieței de real estate.

Cui i-e frică de dialog?

Pierderile menționate mai sus sunt doar o mică parte din efectele negative ale blocajului administrativ. Pe lângă acestea, 9 din 10 firme de construcții riscă să intre în faliment, numeroase proiecte imobiliare sunt blocate pe termen nedefinit și mulți beneficiari (persoane fizice și juridice) așteaptă sine die deblocarea lucrărilor pentru a putea intra în posesia imobilelor.

“Pierderea reală este imposibil de cuantificat, mai ales că nu știm cât va dura acest blocaj. Lipsa dialogului între administrația publică din București, societatea civilă și sectorul privat ne-a adus într-o situație fără precedent. Există investitori gata să contribuie la dezvoltarea urbană a capitalei, însă nu o pot face”, a declarat Despina Ponomarenco, Președinte Bucharest Real Estate Club.

Atunci când deciziile se iau în urma unui dialog constructiv, aceste probleme sunt ușor de evitat. Dacă în alte țări dialogul duce la dezvoltare urbană în beneficiul cetățenilor, în Romania încă ne întrebăm de ce nu există nici măcar un cadru incipient pentru un astfel de dialog.

Dezvoltarea urbană sustenabilă este imposibilă fără planuri pe termen lung, fără predictibilitate și fără continuitate. Daca administrația locală se poate schimba prin alegeri, există două elemente care rămân constante: societatea civilă și sectorul privat. Ele ar trebui să stea la baza dialogului despre dezvoltare urbană.