Diferența dintre stres și anxietate. Cum facem distincția între simptome, cauze și efecte și ce trebuie să facem

Stresul și anxietatea sunt adesea confundate, deoarece împărtășesc simptome similare, dar există diferențe clare între ele, în special în cauze și manifestări.

În timp ce ambele implică reacții de tip „luptă sau fugi”, stresul este legat de evenimente externe concrete, în timp ce anxietatea poate persista chiar și fără un motiv clar, devenind o problemă cronică.

Stresul tinde să fie pe termen scurt și ca răspuns la o amenințare recunoscută, potrivit Medical News Today. Anxietatea, în schimb, poate persista și nu are un declanșator ușor de identificat.

Stresul este de obicei răspunsul la o situație externă specifică, cum ar fi termenele limită, conflictele la locul de muncă sau dificultățile financiare. Este legat de factorii de stres din mediu și, de regulă, se ameliorează odată cu rezolvarea problemei.

Pentru că se manifestă la nivel fizic, mental și emoțional și se resimte la nivelul întregului organism, stresul poate afecta mai multe organe, iar efectele se văd la nivelul pielii, creierului, inimii, glandei tiroide, mușchilor și oaselor, plămânilor și a întregului sistem imunitar, potrivit MedLife.

Anxietatea, pe de altă parte, nu are întotdeauna o cauză clară și poate apărea chiar și atunci când nu există un pericol real. Este mai mult o stare internă și persistentă de neliniște sau teamă, care poate fi disproporționată față de context.

Stresul este adesea temporar și legat de situații specifice. Când situația de stres este rezolvată, senzația dispare.

Anxietatea poate fi pe termen lung, chiar cronică, apărând în mod constant, fără a fi declanșată neapărat de un eveniment concret.

Diferența dintre stres și anxietate: simptome

Stresul produce adesea simptome fizice vizibile, cum ar fi tensiunea musculară, dureri de cap, oboseală, iritabilitate sau probleme cu somnul.

Anxietatea se poate manifesta prin senzația continuă de teamă, griji excesive și anticiparea unor pericole sau scenarii catastrofice, adesea însoțită de simptome fizice, dar și psihice, cum ar fi atacurile de panică, mai scriu jurnaliștii publicației citate.

Tipurile de anxietate sunt descrise pe larg de specialiștii MedLife, aici.

Stresul poate face o persoană să se simtă copleșită sau tensionată, dar este adesea văzut ca un răspuns natural la presiunile din viața de zi cu zi.

De cealaltă parte, anxietatea poate fi debilitantă, afectând capacitatea unei persoane de a funcționa normal, indiferent dacă există sau nu un declanșator extern imediat.

Ce să facem

Stresul poate fi gestionat prin tehnici de relaxare, planificare și gestionarea mai eficientă a timpului, precum și prin rezolvarea problemelor care îl provoacă.

Anxietatea, în special cea cronică sau legată de tulburări de anxietate, necesită adesea intervenții terapeutice, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și, în unele cazuri, medicamente.

Anxietatea este o stare mintală mai profundă și persistentă, deseori fără un factor declanșator concret și poate necesita tratament medical.

Citește și: Ce reprezintă conceptul de ”burnout”, cum apare și cum îl prevenim