DIICOT vine cu explicații suplimentare privind renunțarea la ancheta în cazul Vâlcov: ”Imposibilitatea administrării probatoriului într-un mod coerent”

DIICOT a venit cu explicații suplimentare, duminică seara, după ce G4media.ro a scris despre renunțarea la ancheta penală împotriva lui Darius Vâlcov în dosarul publicării protocolului secret dintre SRI și Parchetul general, susținând că nu a putut administra probele într-un mod coerent, fiind mai multe dosare pe aceeași temă, cu soluții diferite, la mai multe parchete.

O parte a dosarului privind grefiera de la Parchetul Curții de apel Constanța – care a sustras efectiv protocolul SRI-Parchet, la cererea procuroarei Adina Florea – a primit renunțare la urmărirea penală (RUP) din partea Parchetului general, iar partea de dosar privind-o pe Adina Florea a fost clasată de Secția specială pe 15 mai anul trecut cu justificarea că fapta nu există.

Prin urmare, susține DIICOT, nu avea ce să mai facă în partea de dosar privindu-l pe Darius Vâlcov, deși anul trecut l-a plasat sub o măsură preventivă: controlul judiciar.

DIICOT a emis decizia de RUP (renunțare la urmărirea penală) în dosarul publicării protocolului clasificat SRI-Parchet de către Darius Vâlcov, fost consilier al premierului Dăncilă, la data de 28 fenruarie 2020.

Citește integral explicațiile DIICOT:

”Prin adresa şi referatul din 11.09.2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat DIICOT în legătură cu publicarea, la data de 23.08.2018, pe o rețea de socializare, a unei copii a documentului clasificat ’’Protocol privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin potrivit legii”, postarea fiind preluată de către mai multe publicaţii, fiind intens mediatizată.

De asemenea, la data de 22.10.2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declinat dosarul deschis pe rolul respectivei unități de parchet, în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care avea competența de a efectua urmărirea penală, cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art.303 CP, în raport cu divulgarea documentului clasificat de către persoane care au avut acces la acesta în virtutea atribuțiilor de serviciu.

Menționăm faptul că, în aceeași cauză, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus renunțarea la urmărirea penală față de suspecta I.N., prim grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în păstrarea informațiilor, prev.de art.305 al.1 CP, precum și clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art.320 al.2 CP.

Cauza declinată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată pe rolul DIICOT, iar prin ordonanța din 11.01.2019 s-a dispus declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.
În dosarul penal înregistrat pe rolul DIICOT, prin ordonanța din 18.06.2019, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de inculpatul V.D.B., măsura fiind revocată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, prin încheierea pronunțată la data de 21.06.2019.

Prin ordonanța din data de 28.02.2020, procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus soluția de renunțare la urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de divulgare a secretului care periclitează siguranța națională.

În ordonanța dispusă s-a reținut faptul că, în conformitate cu reglementările internaționale(Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale), fiecare stat instituie un regim legal special, menit să asigure protecția informațiilor clasificate.
Chiar legislația europeană în materie prevede, pentru statele membre, faptul că dreptul de acces la documentele publice poate fi restrâns, dacă restrângerea se face în scopul protejării securității naționale.

În legătură cu protocolul a cărei divulgare a făcut obiectul cauzei penale s-a pronunțat inclusiv Curtea Constituțională la data de 16.01.2019, constatând legalitatea încheierii protocolului, în conformitate cu prevederile art.8 din Legea 14/1992, astfel cum a fost modificat prin OUG 6/2016. Jurisprudența CEDO a statuat în mod constant faptul că în orice procedură judiciară pot exista interese de protejare a securității naționale, dar și de a păstra secretul unor metode și tehnici de investigare a infracțiunilor, deoarece dreptul la informație nu este unul absolut.

Deși s-au avut în vedere aspectele mai sus menționate, precum și faptul că publicarea unui document care are regimul secret de stat contravine normelor care reglementează protecția informațiilor clasificate precum și a intereselor realizării securității naționale, mai ales de către o persoană care a deținut poziții de demnitate publică, în cauză a fost dispusă renunțarea la urmărirea penală, constatându-se că nu există un interes în urmărirea infracțiunii săvârșite, ținând seama de împrejurările concrete ale instrumentării unitare ale acestei cauze, fapt ce a avut drept consecință imposibilitatea administrării probatoriului într-un mod coerent.

Totodată, prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală, procurorii DIICOT au avut în vedere și soluția adoptată de către procurorii din cadrul Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în raport cu faptele săvârșite în dosarul penal în care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală față de prim grefierul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, fapte care au creat premisele scoaterii documentului de sub protecția de care trebuia să beneficieze în cadrul unității de parchet de la care a provenit documentul divulgat”.

Foto: Georgiana Hossu, procurorul-șef DIICOT / Sursa: digifm.ro