Dilema experților: De ce copiii par să fie imuni la efectele grave ale COVID-19?

Cazurile de copii infectați cu coronavirus la nivel mondial sunt relativ scăzute comparativ cu cele ale adulților, iar cei mici par să fie imuni la efectele cele mai grave ale COVID-19, susțin mai mulți doctori, citând statistici care arată că niciun copil cu vârste sub 10 ani nu ar fi murit din cauza bolii. Experții sunt de părere că există cel  două explicații posibile pentru care atât de puțini copii s-au îmbolnăvit de coronavirus: fie cei mici au fost mai puțin predispuși să fie expuși infiecției, fie există ceva diferit cu privire la modul în care corpul lor reacționează la virus comparativ cu adulții. Această teorie a fost formulată în contextul în care criza globală de coronavirus se agravează, cu peste 60 de țări raportând în prezent cazuri de îmbolnăviri.

Potrivit informațiilor postate pe pagina electronică a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), coronavirusurile includ o familie extinsă de diverși virusuri, care variază în severitate de la răceala obișnuită la boli mai severe, precum Sindromul Respirator Sever Acut (SARS), o epidemie care a infectat peste 8.000 de persoane în 2003. Un nou coronavirus, cum ar fi COVID-19, reprezintă o tulpină nouă a virusului care nu a fost identificată anterior la om.

Cele mai recente date ale OMS, publicate pe 2 martie, au indicat 88.948 de infecții cu COVID-19 la nivel mondial (80.174 în China) și 3.043 decese (128 în afara Chinei). Până luni, numărul americanilor infectați a fost de 62.

În timp ce coronavirusul prezintă mai întâi simptome similare cu cele ale răcelii obișnuite, inclusiv dureri de cap, dureri în gât și febră, unii dintre pacienții infectați cu virus dezvoltă dificultăți respiratorii ce se pot transforma în sindromul de detresă respiratorie, care poate fi letal. În două luni, COVID-19 s-a răspândit în zeci de țări de pe glob, din China și Coreea de Sud, până în Europa, Mexic și Orientul Mijlociu. Șase țări – Armenia, Cehia, Republica Dominicană, Luxemburg, Islanda și Indonesia – au raportat luni primele cazuri de îmbolnăviri. În afară de Antarctica, virusul a afectat toate celelalte continente.

În acest context, ziariștii de la news.com.au, principalul site de știri australian, au afirmat – citând surse medicale – că în timp ce criza globală de coronavirus se agravează, numărul deceselor crește, iar autoritățile se pregătesc să declare pandemie. O caracteristică surprinzătoare a bolii este aceea că copiii ar putea fi imuni la efectele sale cele mai grave.

Publicația electronică afirmă că, din cele aproape 90.000 de cazuri de coronavirus confirmate la nivel mondial, niciun copil nu a fost raportat ca având complicații grave. Rapoartele despre copiii din China infectați cu COVID-19 au descris simptome asemănătoare răcelii, incluzând febră, secreții nazale și tuse.

Referindu-se la această caracteristică a bolii, profesorul Robert Booy de la National Centre for Immunisation Research and Surveillance din Australia a afirmat: „La adulți, simptomele reacționează destul de violent pentru că, probabil, aceștia au avut o infecție anetrioară cu coronavirus și asta a făcut ca sistemul imunitar să reacționeze necorespunzător și excesiv.”

Conform datelor prezentate de Centrul chinez pentru controlul bolilor (CCDC), există o „rată zero a mortalității” pentru pacienții cu vârste sub nouă ani, iar numărul copiilor din această categorie infectați a fost de 1% din totalul pacienților (de asemenea, îmbolnăvirea primului copil cu vârsta sub 15 ani a avut loc după 22 ianuarie, la câteva săptămâni de la apariția COVID-19).  În același timp, riscul de mortalitate la adulții cu vârsta peste 80 de ani este de 14.8% dacă contractează virusul (Sursa).

Un studiu a indicat că, între 8 decembrie și 6 februarie, doar nouă bebeluși au fost infectați în China.

Epidemiologul Marc Lipsitch, care este șeful Centre for Communicable Disease Dynamics a T.H. Chan School of Public Health de la Harvard, a declarat pentru Harvard Gazette că, deși 40-70% din adulți ar putea fi infectați în cursul următorului an, efectul coronavirusului asupra copiilor este încă necunoscut. „Pur și simplu nu ne dăm seama dacă copiii se infectează în proporții mai mici sau pur și simplu ei nu prezintă simptome foarte puternice,” a spus expertul. „Cu siguranță, cu cât ești mai în vârstă, cu atât ai mai multe riscuri de a te infecta și, dacă ai o infecție simptomatică, cu atât riscul de a muri va fi mai mare,” a adăugat el.

O opinie similară a exprimat și profesorul de epidemiologie și pediatrie de la University of North Carolina, David Weber, care a spus că există două explicații posibile legate de motivul pentru care atât de puțini copii s-au îmbolnăvit: fie cei mici au fost mai puțin predispuși să fie expuși infiecției, fie există ceva diferit cu privire la modul în care corpul lor reacționează la virus, comparativ cu situația adulților.

„Presupunerea mea este că lipsa ratei mari a infecției la copii se datorează modului în care a început focarul,” a declarat Weber pentru Business Insider. „Nu există prea mulți copii care să meargă la piața de pește,” a adăugat profesorul, referindu-se la teoria care a identificat focarul de COVID-19 într-o piață alimentară din Wuhan.

Profesorul Lipsitch a spus că una dintre cele mai importante întrebări cu privire la focarul de COVID-19 a fost rolul jucat de copiii în transmiterea virusului.

„Avem nevoie de studii detaliate în casele copiilor expuși la o persoană infectată,” a afirmat el. „Trebuie să aflăm dacă copiii lor se infectează, dacă au împrăștiat virusul și dacă acel virus este infecțios.”

Marc Lipsitch a declarat că, chiar în provincia Hubei din China, unde a izbucnit focarul în urmă cu două luni, copiii au fost „subreprezentați” în rândul celor infectați. „Acest lucru sugerează că o parte a ecuației este faptul că cei mici se infectează, dar nu sunt bolnavi. Dar noi nu știm dacă ei sunt infectați sau nu sunt la fel de bolnavi, sau dacă există o mulțime de copii care nu se infectează, chiar și atunci când sunt expuși coronavirusului,” a precizat specialistul.

La rândul său, epidemiologul Aaron Milstone, care este și profesor de pediatrie la Johns Hopkins University, a spus: „Dacă putem proteja copiii – unu, este bine pentru ei, și doi, este bine pentru populație. Dacă (COVID-19) penetrează populația pediatrică, aceasta ar putea amplifica focarul.”

Ce cred specialiștii

Nu este clar de ce copiii mici sunt mai puțin vulnerabili la infecția cu COVID-19. Specialiștii afirmă că unul dintre motive ar veni de la protecția oferită de mama lor în timpul sarcinii. „Sugarii se nasc cu anticorpi materni,” a declarat Sallie Permar, profesor de pediatrie și imunologie la Duke University School of Medicine, citată de NPR. „Atunci când se nasc, ei ar putea avea o oarecare protecție la orice ar fi fost expusă mama lor.”

„Din tot ceea ce am văzut și din motive care nu ne sunt clare, se pare că acest lucru afectează, în primul rând, adulții,” a afirmat și Richard Martinello, profesor asociat de boli infecțioase la Yale School of Medicine.

Autorii unui studiu publicat în ianuarie în New England Journal of Medicine au explicat că s-ar putea să existe „ceva diferit” despre modul în care corpurile copiilor răspund la coronavirus, de aceea ei nu sunt afectați în număr atât de mare ca persoanele adulte.

Experții spun că este bine că virusul nu s-a răspândit prea mult în rândul copiilor, deoarece aceștia sunt mai puțin predispuși să se spele pe mâini și să-și acopere gura – comportamente care pot răspândi germeni.

Specialiștii afirmă că aceasta nu este prima dată când copiii au avut rate mai mici de infecție în timpul unui focar de coronavirus. Conform datelor oferite de Centres for Disease and Control Prevention din Statele Unite (CDC), informații limitate publicate legate de focarele cu SARS (Sindromul Respirator Acut Sever) și MERS (Coronavirusul Sindromului Respirator din Orientul Mijlociu) au indicat că infecțiile în rândul copiilor au fost relativ neobișnuite.

Într-un raport din 2007, experții CDC au stabilit că niciun copil sau adolescent nu a murit din cauza SARS și a existat un singur caz în care un copil a transmis SARS unei alte persoane.

În ceea ce privește evitarea infecției cu COVID-19, specialiștii CDC recomandă  copiilor să recurgă la aceleași acțiuni preventive ca și adulții, între care spălarea mâinilor folosind săpun și apă sau dezinfectante de mâini bazate de alcool, să evite persoanele bolnave și să fie vaccinați la zi (o listă cu răspunsuri la întrebări despre coronavirus poate fi citită în New York Times.

De asemenea, oficiali din numeroase țări de pe glob iau în considerare închiderea la scară mare a școlilor în încercarea de a reduce răspândirea coronavirusului, așa cum s-a întâmplat recent în Japonia, care a anunțat suspendarea cursurilor până în luna aprilie.  Aceasta este o metodă despre care unii experți spun însă că ar putea fi inutilă, deoarece copiii nu pot fi ținuți închiși în casă luni de zile și, în mod inevitabil, ei se vor întâlni în număr mare în alte spații închise, precum librării, centre comerciale, săli de sport etc.

În acest context, specialiștii în boli infecțioase din Statele Unite încurajează familiile să acorde o atenție mai mare gripei, care a afectat numeroși copii în acest sezon. Potrivit CDC, au fost 32 de milioane de cazuri de gripă în această iarnă în SUA, cu 125 de decese în rândul copiilor. „Din punctul de vedere al riscului, mi-aș face mai multe griji din cauza gripei,” a declarat doctorița Vanessa Raabe, profesor asistent de boli infecțioase pediatrice la Langone Health de la New York University, referindu-se la faptul că copiii răspândesc gripa mai mult și mai repede decât adulții.

Surse: news.com.au, Business Insider, CDC, NPR, BBC