Dilemele politicienilor francezi: Coabitare sau eradicarea milioanelor de șobolani din Paris?

Sunt câteva milioane în Paris și nu lasă pe nimeni indiferent: șobolanii semănând discordie în mod regulat în dezbaterea politică pariziană, notează agenția AFP, citată de boursorama.com.

Ultimul episod a început cu o dorință propusă de Paul Hatte, un politician de opoziție (LR) din arondismentul 17, la ședința Consiliului de la Paris din 7 iulie. Respinsă de majoritate, această moțiune cerea un audit al măsurilor puse în aplicare de proprietarii de locuințe sociale pentru a combate proliferarea șobolanilor în spațiile comune ale locuințelor.

„Lupta împotriva șobolanilor a fost complet uitată de Primăria Parisului”, a declarat Hatte pentru AFP. Din 2018, aleșii din arondismentul 17, în nord-vestul capitalei, au fost deosebit de activi în lupta împotriva rozătoarelor, prin crearea unor brigăzi cetățenești și lansarea unui site de raportare.

„Executivul nu pune la dispoziție resursele politice și tehnice necesare”, a adăugat Hatte, criticând consiliul central al orașului pentru că nu oferă suficientă libertate primarilor de cartier în politica de combatere a șobolanilor.

La rândul său, Primăria Parisului apără „un plan de acțiune de amploare lansat în 2017 pentru a limita numărul de șobolani”. Planul are două componente principale: acțiuni directe de reducere a populației (capcane, otrăvire etc.) și acțiuni de limitare a accesului acestora la deșeuri (noi containere și pubele, campanie de sensibilizare a publicului).

Politica de combatere a șobolanilor a orașului a fost criticată de Douchka Markovic, membru al Partidului Animalist din arondismentul 18. În cadrul reuniunii Consiliului din 7 iulie, aceasta a regretat utilizarea metodelor letale împotriva șobolanilor.

Discursul ei, în care s-a referit la șobolani cu terminologia „surmulot” și la „legitimarea locului lor în orașe”, a stârnit critici și batjocuri pe rețelele de socializare.

Academia Națională de Medicină din Franța a denunțat „ingenuitatea acestor remarci”, subliniind că șobolanii rămân o amenințare pentru oameni din cauza „numeroaselor zoonoze care pot fi transmise prin exoparaziți, excremente, mușcături sau zgârieturi”.

Aceste riscuri pentru sănătate sunt nuanțate de Primăria Parisului, care amintește că „șobolanul, care este foarte timid, nu este un prădător din fire”. Primăria consideră că transmiterile sunt reduse deoarece „trebuie să existe un contact direct sau indirect între om și animal, iar contactul direct este rar”.

Păstrarea șobolanului sub pământ

„Oamenii au încercat întotdeauna să eradicheze șobolanii, dar este imposibil. Trebuie să ne gândim la alte metode”, a declarat Douchka Markovic pentru AFP, subliniind costul combaterii șobolanilor. În 2017, Primăria Parisului estimase costul anual la 1,5 milioane de euro; un cost care include toate măsurile (campanii de deratizare, acțiuni de curățenie, schimbarea mobilierului stradal etc.).

„Este un subiect foarte sensibil din punct de vedere politic”, spune Grégory Moreau, deputat (EELV) în arondismentul 11, care regretă „timiditatea Primăriei”, unde problema este împărțită între mai multe delegații (curățenia spațiului public, sănătate, starea animalelor…).

„Încercăm să dezvoltăm metode non-letale în paralel cu tehnicile tradiționale”, spune Christophe Najdovski, adjunct responsabil cu ecologizarea spațiilor publice, a zonelor verzi, a biodiversității și a condiției animalelor.

Najdovski insistă asupra necesității de a acționa în amonte, „pentru a ne asigura că șobolanii nu au acces la hrană”, și asupra „spiritului civic” necesar pentru a reduce deșeurile din spațiile publice.

De asemenea, sunt planificate experiențe în arondismentele 11 și 12. Printre pistele de testare, „curățarea va fi efectuată pe câteva situri la sfârșitul zilei, mai degrabă decât dimineața”, explică Moreau, care se află în spatele acestui proiect realizat în parteneriat cu cercetătorii de la Muzeul Național de Istorie Naturală.