Din 2026, orice produs electronic introdus pe piaţa Uniunii Europene trebuie să poată fi reparat, reutilizat şi reciclat cu uşurinţă

Din 2026, orice produs electronic introdus pe piaţa UE trebuie să poată fi reparat, reutilizat şi reciclat cu uşurinţă. Durata de viaţă a echipamentelor electrice ar urma să fie, în medie, cu 5 ani mai mare, potrivit asociaţiei Environ, transmite News.ro.

”Începând cu anul 2026, pentru a putea fi comercializat şi folosit în Uniunea Europeană, orice produs trebuie să aibă un paşaport digital, care să dovedească îndeplinirea unor cerinţe minime de proiectare ecologică. Potrivit acestor cerinţe, este obligatoriu ca fiecare nou produs să fie proiectat şi asamblat astfel încât să poată fi reparat, reutilizat sau reciclat cu uşurinţă, se arată în Regulamentul (UE) 2024/1781 adoptat de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene şi publicat recent în Jurnalul Oficial al UE. În aceste fel, durata de viaţă şi de folosire a produselor se va prelungi, în medie, cu 5 ani”, arată reprezentanţii Asociaţiei Environ, implicată în managementul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice din România.

Produsele aflate în prezent pe piaţă prezintă dezavantajul că nu au fost create pentru a fi sustenabile pe parcursul întregului ciclu de viaţă. Prin urmare, trebuie înlocuite frecvent, ceea ce duce la un consum semnificativ de energie şi resurse pentru a produce şi a distribui produse noi şi a le elimina pe cele vechi.

În cazul echipamentelor electrice, de exemplu, durata de viaţă depinde de complexitatea şi de calitatea componentelor. Durata medie de viaţă a frigiderelor (10-12 ani) este afectată de defectarea unor componente precum compresorul, condensatorul sau placa de control.

Maşinile de spălat au o durată medie de viaţă între 7 şi 10 ani, iar cel mai frecvent se strică pompa de evacuare a apei sau cureaua de transmisie. Televizoarele, a căror durată medie de viaţă este de 7 ani, sunt înlocuite cel mai des din cauza panoului de afişare, a backlight-ului (iluminarea de fundal) sau a altor componente electronice interne. Dacă vorbim despre aspiratoare, durata de viaţă a acestora (5-6 ani) este influenţată în special de componente precum motorul, ventilatorul sau panoul de control, în vreme ce uscătoarele de păr, care „trăiesc” în medie între 3 şi 5 ani, cel mai frecvent se strică din cauza supraîncălzirii (defecţiune la senzorul de temperatură), a filtrelor de aer sau a ventilatorului.

Potrivit Roxanei Puia, director de marketing al Asociaţiei Environ, generarea unor cantităţi uriaşe de deşeuri este „un comportament stimulat de producători prin ceea ce numim obsolescenţă (uzură morală) programată”. În plus, pentru cetăţeni şi pentru operatorii economici este prea dificil să facă alegeri sustenabile în ceea ce priveşte produsele în lipsa informaţiilor relevante despre produse şi despre opţiunile accesibile.

„Într-o lume care aruncă anual zeci şi zeci de milioane de tone de deşeuri electrice, primim cu mare speranţă adoptarea Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor şi a directivei privind introducerea dreptului la reparaţie şi le vedem ca măsuri absolut necesare. Responsabilizarea producătorilor este prima etapă, iar educarea şi conştientizarea consumatorilor finali este al doilea pas pentru o planetă cu mai puţine deşeuri”, spune Roxana Puia.

În condiţiile în care circa 80% din impactul de mediu al ciclului de viaţă al unui produs este determinat în etapa de proiectare, noile reglementări ar urma să îmbunătăţească durabilitatea şi fiabilitatea produselor de pe piaţa UE. De asemenea, va creşte posibilitatea de reutilizare, întreţinere, recondiţionare şi prefabricare a produselor, respectiv potenţialul de modernizare, reparare şi reciclare a acestora. Se aşteaptă un impact semnificativ şi asupra eficienţei energetice, a conţinutului de materiale reciclate şi a utilizării eficiente a resurselor şi a apei.

Noul regulament introduce şi cerinţe de informare specifice, care includ clase de repararabilitate, durabilitate, amprenta de carbon sau amprenta asupra mediului, precum şi informaţii cu privire la modul de instalare, utilizare, întreţinere şi reparare a produsului. De asemenea, vor fi făcute publice informaţii cu privire la colectarea în scopul recondiţionării sau a refabricării, respectiv a modului de returnare sau de tratare a produsului la sfârşitul ciclului de viaţă. Un exemplu relevant în acest caz sunt telefoanele mobile pentru care rata de colectare în statele UE nu depăşeşte 5%; noile reguli ar urma să contribuie la îmbunătăţirea ratelor de colectare, datorită informaţiilor privind colectarea, prin stimulente financiare şi prin sisteme de returnare a garanţiei.

Sunt reglementate de asemenea şi etichetele produselor, atât în privinţa formatului cât şi al conţinutului necesar. Totul, cu scopul de a reduce la minimum impactul produsului asupra mediului şi pentru a asigura durabilitatea optimă.

Noile reglementări arată şi modalităţile prin care IMM-urile sunt ajutate să integreze în lanţul lor valoric sustenabilitatea, din punctul de vedere al mediului, inclusiv eficienţa energetică, să respecte cerinţele referitoare la proiectare ecologică; printre aceste modalităţi sunt precizate investiţii în infrastructura fizică şi digitală, acces la finanţare şi acordarea de avantaje fiscale.

Oficialii europeni îşi propun ca Uniunea Europeană să devină, până în anul 2050, „primul continent neutru din punct de vedere climatic”, obiectiv la care se va ajunge prin transformarea UE într-o societate „echitabilă şi prosperă, cu o economie modernă, competitivă, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei şi circulară şi cu un mediu fără substanţe toxice”, se arată în Regulamentului (UE) 2024/1781.