Din Bosnia până în Italia, fascinația pentru Fecioarele care plâng cu lacrimi de sânge (reportaj AFP)

În fiecare a treia zi a lunii, de ani de zile, sute de credincioși se adună într-un loc din apropierea Romei pentru a se ruga Madonei din Trevignano, care, cred ei, plânge cu lacrimi de sânge.

Pe un amplasament vast, cu vedere spre lacul Bracciano, se află o statuie a Fecioarei, protejată de o vitrină de sticlă și înconjurată de o cruce mare pictată în albastru, un altar și bănci de lemn, potrivit unui reportaj AFP, citat de boursorama.com.

Credincioșii îi atribuie virtuți miraculoase.

Totul a început în 2016, când Gisella Cardia, o siciliană de 53 de ani, s-a întors dintr-un pelerinaj în Bosnia cu o statuetă în bagaj.

De când s-a întors la Trevignano Romano, la 50 km nord-vest de capitală, ea spune că a văzut-o plângând și înmulțind pizza – ca în „miracolul înmulțirii pâinilor” descris în Evanghelie.

Femeia blondă, cunoscută de pelerini sub numele de „Clarvăzătoarea”, susține, de asemenea, că are pielea marcată de stigmate, că a prezis pandemia Covid-19 și războiul din Ucraina.

În Trevignano, un orășel turistic de lux, această femeie și presupusele ei miracole îi irită pe unii locuitori, care acuză o „escrocherie uriașă” și sunt exasperați de venirile și plecările credincioșilor.

„Ceea ce mă înspăimântă este că, dacă nu este adevărat – lucru pe care îl consider destul de probabil – se va fi abuzat de slăbiciunea oamenilor într-un moment în care atât de mulți oameni sunt mai fragili. Mă înfurie”, a declarat pentru AFP Maria-Alessandra Conti, o pensionară în vârstă de 72 de ani.

Afaceri profitabile

Grație succesului generat de fecioara cu lacrimi de sânge, Gisella Cardia, o fostă femeie de afaceri condamnată în 2013 pentru faliment fraudulos, a fondat o asociație dedicată oficial ajutorării pacienților.

Organizația a devenit o afacere profitabilă din donațiile individuale – un bărbat a donat 123.000 de euro. Dar unii dintre acești donatori se simt acum înșelați.

Problema a ajuns la un punct critic în luna martie. Presa a relatat că sângele secretat era cel al unui porc, citând un detectiv privat misterios. Imediat după aceea, justiția a deschis o anchetă asupra Gisellei Cardia. Locul riscă acum să fie demolat.

Prinsă de amploarea cazului, dioceza a înființat o comisie de anchetă. În așteptarea concluziilor acesteia, episcopul a cerut credincioșilor să evite să participe la adunări, iar preoților să se abțină să vorbească despre acest subiect.

„Trevignano nu ar trebui să fie numărat printre apariții”, a declarat pentru AFP părintele Salvatore Perrella. „Știm de ceva timp că această așa-zisă vizionară nu este absolut de încredere”.

„O dovadă irefutabilă”

De la Fecioara cu lacrimi din Siracuza (Sicilia) în 1953, singura recunoscută oficial ca miraculoasă de către un papă, au existat nenumărate fenomene similare cu statui ale Fecioarei, ale lui Hristos sau ale sfinților în Italia.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri din această țară – unde 74,5% din cei 59 de milioane de locuitori sunt catolici – se referă la lichefierea sângelui lui San Gennaro, patronul orașului Napoli, care, potrivit credinței populare, are loc de trei ori pe an.

Fenomenul Fecioarelor cu lacrimi de sânge a fost adus chiar și pe ecran în 2018 de către serialul mistic de succes al lui Niccolò Ammaniti, „Il Miracolo” („Miracolul”).

Dincolo de granițele Italiei, de la Naju, în Coreea de Sud, la insula franceză Reunion, au fost raportate numeroase cazuri similare de statui care secretă apă, ulei sau parfum.

Biserica susține că unele dintre ele sunt „inexplicabile din punct de vedere științific”.

Oamenii de știință oferă explicații raționale: condens în aer, lac care transpiră, diferențe de densitate, reacție chimică a vopselei la umiditate etc.

Cu toate acestea, „știința nu este suficientă pentru a pune în discuție credințele”, subliniază Romy Sauvayre, sociolog al științei și al credinței la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS).

„De îndată ce unii oameni au sentimentul că au simțit sau văzut ceva, pentru ei este o dovadă irefutabilă. Omul de știință le poate spune tot ce vrea, dar ei nu-l vor crede.”

Fervoare religioasă

În timp ce Papa Francisc însuși a avertizat împotriva anumitor „apariții” în timpul unui interviu televizat la Rai în luna iunie, într-o referire abia voalată la Madona din Trevignano, Ioan Paul al II-lea a fost sensibil la o Madonă cu caracteristici similare.

Cea de la Civitavecchia, unde în 1995 o familie a afirmat că statueta de ghips pe care o deținea vărsa lacrimi de sânge.

Aici, analizele au arătat că secrețiile proveneau din sângele unui bărbat. Proprietarii de sex masculin ai statuii au refuzat întotdeauna să se supună testelor ADN.

Dar fervoarea fără precedent generată de acest caz, niciodată recunoscut oficial de Vatican, a rămas intactă.

Pe pereții de piatră ai bisericii, situată într-o zonă împădurită de la periferia acestui oraș portuar la nord de Roma, vizitatorii pot vedea fotografii ale Madonninei cu obrajii înroșiți de sânge.

Au fost instalate corturi pentru a găzdui mai mulți credincioși. Un vânzător ambulant vinde mătănii, imagini, icoane și alte obiecte de devoțiune.

Civitavecchia se află la doar o oră de mers cu mașina de Trevignano, dar principala asemănare dintre cele două Madonne se află de cealaltă parte a Mării Adriatice: cele două statuete provin din Medjugorje, în Bosnia-Herțegovina, renumit pentru sanctuarul său care primește două milioane de pelerini în fiecare an.

În această localitate, unde credincioșii cred în apariția Fecioarei încă din 1981, statuetele sunt realizate din pulbere de piatră amestecată cu rășini sintetice renumite pentru rezistența lor.

În atelierul lui Ivan Perutina, 20 de muncitori realizează în jur de 400 de statuete pe zi, dintre care unele sunt exportate în Croația, Polonia, Portugalia și Italia.

Managerul acestei întreprinderi familiale a declarat pentru AFP că a auzit „lucruri neobișnuite”.

Cum ar fi atunci când unul dintre clienții săi din Portugalia i-a spus că statueta mirosea a lavandă și trandafiri. „Noi nu am folosit niciun aditiv”, spune el.

Un muncitor explică faptul că micile statuete nu au nicio cavitate interioară care ar putea fi folosită pentru a le falsifica. Ar putea fi ele făcute în mod înșelător pentru a părea miracole? „Dar nu! Doamne ferește!”, exclamă Ivan Perutina.

Prudența Bisericii

În aceste cazuri, Biserica Catolică rămâne foarte precaută și lasă la latitudinea fiecărei dieceze să decidă de la caz la caz.

„Credința nu se poate absolut deloc baza pe credulitatea populară”, avertizează părintele Salvatore Perrella. „Vaticanul, tocmai pentru că are experiența acestor situații, este foarte riguros”.

În aprilie, a fost înființat un Observator Internațional al Fenomenelor Mistice legate de Maria pentru a analiza diferitele cazuri care așteaptă să fie autentificate.

Scopul acestei structuri este de a-i ajuta pe episcopi, „dintre care mulți nu știu cum să abordeze acest subiect”, a explicat pentru AFP președintele său, părintele Stefano Cecchin.

„Există un întreg protocol de urmat”, subliniază directoarea sa, sora Daniela del Gaudio. Înainte de a vota, „comisia îi interoghează pe diverși protagoniști (văzători, martori etc.). Se procedează într-o manieră științifică, deoarece există medici și avocați, fiecare cu propriile competențe. De asemenea, trebuie să analizăm caracterul văzătorilor și starea lor fizică și psihică”.

Cercetătorii notează că perioadele de criză, de război, de dezinformare sau de conspirație încurajează fascinația pentru acest fenomen.

Roberto Francesco Scalon, profesor la Universitatea din Torino și sociolog al religiilor, subliniază că unii oameni au „percepția de a trăi în vremuri profetice”.

„Când ne aflăm într-o situație de incertitudine, legată de o pandemie sau de o problemă economică, oamenii vor căuta răspunsuri și speranță”, este de acord Romy Sauvayre, sociolog în domeniul științei și al credinței.

La Trevignano, în ciuda scandalului, asociația Fecuioarei face apel la alte adunări, chiar dacă ultima, din 3 iulie, a fost mai puțin frecventată. „Nu ascultați zvonurile”, a îndemnat un oficial al asociației. „În aceste zile, știrile false sunt peste tot”.