Șase candidați luptă deja pentru fotoliul de președinte al Republicii Moldova la alegerile din 1 noiembrie 2020. Campania electorală a demarat oficial vineri, 2 octombrie.
Vineri s-au lansat în campanie candidații: Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate), Igor Dodon (oficial, candidat independent, dar sprijinit de Partidul Socialiștilor), Tudor Deliu (Partidul Liberal-Democrat), Violeta Ivanov (din partea Partidului „Șor”) și Renato Usatîi (lider al formațiunii „Partidul Nostru”). Sâmbătă, 3 octombrie, a organizat ceremonia de lansare în campania electorală liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase.
Atenționare din partea UE
Au apărut și primele acuzații de fraudare a alegerilor din partea opoziției, fapt ce a determinat UE să atenționeze autoritățile de la Chișinău despre necesitatea organizării scrutinului „într-o manieră credibilă, incluzivă şi transparentă”, cu respectarea standardelor democratice şi a statului de drept. Uniunea Europeană cere autorităţilor moldovene să pună în aplicare pe deplin şi fără întârziere recomandările Comisiei de la Veneţia, ale Consiliului Europei şi ale OSCE/ODIHR, pentru a garanta transparenţa finanţării partidelor şi a campaniilor.
Reacția UE vine după ce cinci lideri ai opoziției de la Chișinău (Maia Sandu, Dorin Chirtoacă, Octavian Țîcu, Tudor Deliu și Renato Usatîi) au semnat o scrisoare comună în care au atenționat comunitatea internațională asupra tentativelor guvernării, controlate de președintele Igor Dodon, de a frauda scrutinul din 1 noiembrie prin numărul și amplasarea secțiilor de votare ce urmează a fi deschise în afara țării. Opoziția acuză că autoritatea electorală a acordat nejustificat prioritate zonelor unde, tradițional, diaspora votează stânga pro-rusă, avantajându-l astfel pe Igor Dodon, candidat perceput ca fiind miza Kremlinului în Moldova.
Unioniștii ar putea rămâne fără candidat la aceste alegeri prezidențiale. Candidatul Partidului Unității Naționale, Octavian Țîcu, a anunțat sâmbătă dimineață că autoritatea electorală centrală l-a exclus din competiție, prin invalidarea a peste 5.000 de semnături din cele 20.000 prezentate în favoarea înregistrării sale. „Nu m-am gândit că regimul de la guvernare poate fi aşa ticălos. Peste 5.000 de semnături au fost aruncate la gunoi – majoritatea pentru că s-a greșit o cifră sau număr de la seria buletinului şi pentru faptul că s-a încurcat domiciliul. Asta pentru a ne arunca sub limita de 15.000 de semnături, adică la 14.548”, a menționat Țîcu. Celălalt potențial candidat unionist, candidatul blocului „Unirea”, Dorin Chirtoacă, de asemenea, s-a plâns pe Facebook că a primit o notificare din partea Comisiei Electorale Centrale prin care este anunțat de invalidarea unui număr mare de semnături. Cei doi lideri unioniști așteaptă ca CEC să adopte o decizie oficială în privința înregistrării sau neînregistrării lor în cursa electorală.
Asta în timp ce înregistrarea în competiția electorală a liderului partidului „Pro Moldova”, Andrian Candu (finul oligarhului fugit din Moldova, Vlad Plahotniuc), deja a fost respinsă de CEC tot din cauza invalidării unui număr mare de semnături. Candu a spus că va ajunge până la CEDO cu acest dosar și a acuzat guvernarea de fraudarea alegerilor: „Acest scrutin este deja fraudat, prin neînregistrarea unui candidat incomod, prin campania începută înainte de vreme și cu cheltuieli neraportate din partea anumitor candidați. Modul în care se încercă organizarea acestor alegeri este o lovitură aplicată democrației și pune în pericol viitorul Republicii Moldova”, a menționat Candu.
Între Maia Sandu și Igor Dodon
Astfel, alegătorii pro-europeni vor avea de ales, la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, între Maia Sandu, Tudor Deliu și Andrei Năsatse, iar alegătorii pro-ruși – între Igor Dodon, Renato Usatîi (care, în 2016 și-a îndemnat susținătorii să-l voteze în al doilea tur pe Igor Dodon) și Violeta Ivanov (ex-deputat comunist în perioada regimului Voronin, care a migrat ulterior la PDM, iar recent la partidul „Șor”). Ultimii doi nu-și bazează campania pe mesaje geopolitice, dar pe politici sociale și anti-corupție.
Ultimele sondajele de opinie arată că în turul doi al alegerilor prezidențiale vor ieși Maia Sandu și Igor Dodon, candidatul pro-european devansându-l pe cel pro-rus, dar cu o diferență de numai 2-3%. În acest context, analiștii politici reamintesc de cele aproape 35.000 de voturi (care nu se reflectă în sondaje), care sunt asigurate, prin metode netransparente, la diferite alegeri, de alegătorii din stânga Nistrului – voturi care, în mod tradițional, înclină balanța în favoarea candidatului pro-rus. Experiența alegerilor din anii precedenți demonstrează că majoritatea alegătorilor transnistreni sunt aduși la vot (la secțiile deschise pentru ei în dreapta Nistrului) cu autocarele, în mod organizat (nu se știe cine organizează transportul), cei mai mulți dintre ei neavând idee cine sunt candidații (deoarece forțele separatiste interzic agitația electorală în stânga Nistrului) și votează contra cost. De fiecare dată acest subiect este discutat la Curtea Constituțională înainte de validarea scrutinelor, dar, în cele din urmă, se constată că votul transnistrenilor „nu a fost în măsură să afecteze” rezultatul final al alegerilor.
La mijlocul lunii septembrie, autoritățile separatiste de la Tiraspol au anunțat restricții de intrare și ieșire în regiunea transnistreană în legătură cu pandemia de COVID-19 până la 1 decembrie 2020, dar la 1 octombrie, invocând „solicitările venite din partea cetățenilor, comisia transnistreană pentru gestionarea pandemiei a anunțat o excepție – pentru ziua de 1 noiembrie 2020 (ziua alegerilor prezidențiale din Republica Moldova) restricțiile impuse de pandemie vor fi suspendate.
La alegerile prezidențiale din 2016, Igor Dodon a învins-o la limită, în turul doi, pe Maia Sandu, fiind susținut masiv de holdingul mediatic controlat pe atunci de oligarhul Vlad Plahotniuc, fost lider PDM. Scrutinul a fost marcat de o mobilizare fără precedent a diasporei în favoarea Maiei Sandu, în încercarea de a împiedica preluarea controlului asupra țării de către gruparea oligarhică a lui Vlad Plahotniuc.
Deși în campania din 2016, Igor Dodon a promis că „vor sări surcele” din toți cei care au jefuit sistemul bancar al țării, au subjugat justiția și au construit scheme de contrabandă protejate la nivel înalt, în perioada primul mandat de președinte al lui Dodon, regimul Plahotniuc doar s-a întărit, iar după ce oligarhul a fugit din Moldova în iunie 2019, cei care l-au deservit au ajuns, potrivit analiștilor politici de la Chișinău, în tabăra lui Igor Dodon. Mai mult, cei implicați în jaful bancar nu au ajuns la pușcărie, examinarea dosarelor lor sunt amânate cu anii, alții au fost scoși de sub urmărire penală, iar cei anterior condamnați au fost eliberați.
3 comentarii