Dinamitează Biden planul lui Trump de a face pace între Ucraina și Rusia?

Președintele Joe Biden, al cărui mandat în fruntea Americii se va termina în mai puțin de două luni, este acuzat de aliații liderului ales Donald Trump, dar și de Kremlin, că prin deciziile luate în ultimele săptămâni încearcă să saboteze eforturile acestuia de a face pace între Ucraina și Rusia. Republicanul, care va fi investit oficial ca președinte al Statelor Unite la 20 ianuarie 2025, a afirmat în timpul campaniei electorale recente că ar putea rezolva războiul dintre Kiev și Moscova într-o singură zi.

Ce vrea Trump

După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Trump a criticat constant modul în care Administrația Biden a gestionat criza din estul Europei, avertizând că acțiunile liderului democrat au apropiat lumea de Al Treilea Război Mondial. În plus, republicanul a acuzat guvernul de la Kiev că a păcălit SUA să-i ofere gratuit arme și asistență în valoare de miliarde de dolari.

De exemplu, de-a lungul campaniei electorale recent încheiate, Trump a vorbit constant de stoparea ajutorului de miliarde pe care Statele Unite l-au oferit Ucrainei, numindu-l pe președintele Volodimir Zelenski “cel mai bun vânzător dintre toți politicienii care au trăit vreodată”, ca răspuns la cererile Kievului pentru mai multe fonduri americane.

În septembrie, candidatul republican la preşedinţia SUA a spus despre Zelenski: “Continuăm să dăm miliarde de dolari unui om care refuză să facă o înţelegere.”

“De fiecare dată când a venit în ţara noastră, a plecat cu 60 de miliarde de dolari, cred că este cel mai bun vânzător de pe planetă,” a declarat fostul preşedinte american.

Republicanul a spus în repetate rânduri că ar putea rezolva rapid conflictul, aducând ambele părți la masa de negocieri, dar nu a dezvăluit cum ar face acest lucru, mai ales în condițiile în care Moscova și Kievul au condiții aparent ireconciliabile pentru negocierile de pace.

“Nu vă pot oferi acele planuri pentru că, dacă vi le dezvălui, nu voi putea să le mai folosesc,” a spus el în timpul campaniei pentru Casa Albă.

În mai 2023, Trump a spus: “Ei mor, ruși și ucraineni. Vreau ca ei să nu mai moară. Și voi face asta – o voi face în 24 de ore.” Republicanul a afirmat că asta se va întâmpla după ce se va întâlni cu președinții Zelenski și Putin.

Iar după ce Trump a fost declarat câștigătorul alegerilor prezidențiale recente din SUA, purtătoarea sa de cuvvânt, Karoline Leavitt, a declarat pentru FoxNews, că republicanul va putea acum “să negocieze un acord de pace între Rusia și Ucraina.” Ea a adăugat că aceasta “include, în prima zi, aducerea Ucrainei și Rusiei la masa de negocieri pentru a pune capăt acestui război.”

Wall Street Journal a scris nu demult, citind aliații președintelui ales, că Trump nu a aprobat un plan de pace specific, nici modul în care îi va convinge pe președinții rus și ucrainean să stea la aceeași masă și să negocieze. În timp ce consilierii au oferit idei, doar viitorul ocupant al Biroului Oval, în consultare cu consilierii cheie, va decide cum să gestioneze această situație delicată, au spus aceștia.

Citând trei surse “apropiate de președintele ales,” publicația a scris că biroul de tranziție al lui Trump ia în considerare o propunere care ar împiedica Kievul să adere la NATO timp de cel puțin 20 de ani în schimbul unor tranzacții profitabile cu arme care să ajute Ucraina să descurajeze orice atac al Rusiei viitor.

Între timp, conflictul ar fi oprit prin implementarea unei zone demilitarizate mari (DMZ) care ar îngheța efectiv frontul în stadiul în care se află acum și ar forța Kievul să renunțe la până la 20% (o cincime) din teritoriul său ca parte a unui “DMZ de 1.300 de kilometri.”

Dar sursele nu au oferit nicio perspectivă asupra modului în care o astfel de zonă-tampon între granița Rusiei și Ucraina neocupată va fi monitorizată sau gestionată, în afară de a spune că nu va fi asigurată de forțele americane de menținere a păcii.

“Putem face antrenament și alt sprijin, dar țeava armelor va fi europeană. Nu trimitem bărbați și femei americane să susțină pacea în Ucraina. Și nu plătim pentru asta. Puneți-i pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă,” a spus o sursă.

Marea Britanie, Franța și Germania au promis deja că vor sprijini Ucraina “atâta timp cât va fi nevoie,” iar Zelenski este ferm împotriva renunțării teritoriului în favoarea lui Putin. Zilele trecute, liderul ucrainean a spus că a face orice concesii țarului de la Kremlin ar fi “inacceptabil pentru Ucraina” și “un lucru sinucigaș pentru Europa.”

Dacă se dovedește real, planul președintelui Trump este similar cu cel anunțat în august de vicepreședintele ales al SUA, JD Vance. La momentul respectiv, senatorul de Ohio a schițat un plan pentru încheierea războiului din Ucraina sub o posibilă Administrație Trump, cu înființarea unei “zone demilitarizate” în teritoriile ucrainene ocupate de ruși, “puternic fortificate, astfel încât rușii să nu invadeze din nou.” Rusia ar putea să păstreze teritoriul pe care l-a ocupat, a afirmat atunci senatorul republican.

În schimb, a spus Vance, Ucraina va trebui să garanteze că nu va adera la NATO sau la alte “instituții aliate.”

Așa cum am scris într-o analiză recentă, citând o declarație a Karolinei Hird, adjunctul echipei de analiză a Rusiei în cadrul think tank-ului Institute for the Study of War din SUA, dacă o înțelegere dintre Ucraina și Rusia va crea o zonă DMZ, aceasta ar fi în condițiile impuse de Putin și el “pur și simplu va folosi asta ca linie de front pentru următoarea invazie a Ucrainei în cinci, 10, 15 ani, după ce armata sa s-a odihnit, s-a reconstituit și a instituționalizat lecțiile învățate în Ucraina.”

“Crearea unei zone DMZ, indiferent de cum arată, le va oferi forțelor ruse o scuză pentru a se odihni, a reseta și a-și planifica următoarea invazie,” a declarat Hird pentru Newsweek.

Putin nu a semnalat că obiectivele sale de a ocupa întreaga Ucraine s-au redus, a spus Hird, adăugând că o zonă DMZ “aproape ar legitima ocuparea” unor părți ale Ucrainei și va consolida controlul Kremlinului asupra ucrainenilor care trăiesc în aceste teritorii. Moscova deține în prezent aproximativ 20 la sută din Ucraina, inclusiv părți din cele patru regiuni – Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijnia – pe care susține că le-a anexat. De asemenea, Kremlinul controlează Crimeea, peninsula din sudul Ucrainei pe care a invadat-o și a anexat-o în 2014.

“O zonă demilitarizată nu ar pune capăt războiului în condițiile cuiva, altele decât cele ale Rusiei,” a afirmat Hird.

O opinie împărtășită și de analiștii de la Wall Street Journal, care au scris că, în condițiile în care trupele rusești avansează încet, dar constant în Ucraina, Kremlinul a arătat puțină disponibilitate spre negociere și a lăsat să se înțeleagă că poate escalada conflictul cu atacuri hibride în afara granițelor sale, cum ar fi operațiunile de sabotaj în Europa.

Deciziile lui Biden

Aproape imediat după victoria decisivă a lui Trump în alegerile pentru Casa Albă, Administrația Biden a luat o serie de decizii care au provocat controverse la Washington, dar și în alte capitale.

Mai întâi, administrația democrată a autorizat guvernul de la Kiev să folosească rachete cu rază lungă de acțiune fabricate în America pentru a lovi în interiorul Rusiei. După cum a menționat The New York Times la momentul respectiv, decizia este “o schimbare majoră în politica SUA” și reprezintă prima dată când Biden dă Ucrainei undă verde pentru a desfășura arme furnizate de SUA în acest scop.

După doar o zi, Ucraina a folosit rachetele ATACMS pentru a lovi adânc pe teritoriul rus, lansând șase rachete balistice spre o instalație din Briansk.

Potrivit CNN, atacul a avut loc în aceeași zi în care Moscova și-a actualizat doctrina nucleară, afirmând “că orice agresiune împotriva Rusiei de către un stat non-nuclear, dacă este susținută de o putere nucleară, va fi considerată un atac comun.” În același timp, Rusia a coborât pragul de la care poate desfășura arme nucleare.

În aceeași zi în care Ucraina a atacat Rusia cu rachetele ATACMS, Biden a autorizat trimiterea de mine antipersonal la Kiev – o politică pe care el a numit-o cândva “nechibzuită.”

În ziua următoare, Pentagonul a anunțat că provizii și arme în valoare de 275 de milioane de dolari vor fi expediate către statul est-european.  Iar Administrația Biden a declarat că încearcă, de asemenea, “să ierte” 4,65 miliarde de dolari din banii contribuabililor americani împrumutați Ucrainei ca parte a unui pachet suplimentar adoptat anterior de Congres.

Reacții vehemente

Valul de decizii legate de Ucraina pe care președintele Biden le-a luat în ultimele săptămâni a fost criticat de aliații lui Trump. În special, permisiunea dată Ucrainei de a folosi rachetele cu rază lungă de acțiune Made in SUA pentru a lovi în interiorul Rusiei a fost văzută de susținătorii președintelui ales ca un factor semnificativ în declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial.

Mai ales că Ucraina poate viza acum poziții în regiunea Kursk, unde Rusia a mobilizat aproximativ 50.000 de soldați, inclusiv 10.000 de nord-coreeni. Forțele ucrainene au cucerit zeci de sate și localități în această regiune în urma unei ofensive lansate în această primăvară.

“Acesta este un alt pas pe scara escaladării și nimeni nu știe încotro va duce acest lucru,” a declarat congresmanul republican Michael Waltz (Florida), viitorul consilier pentru securitate națională al lui Trump.

“Nimeni nu a anticipat că Joe Biden va ESCALADA războiul din Ucraina în perioada de tranziție. Este ca și cum ar lansa un război cu totul nou,” a scris Ric Grenell, fostul director interimar al informațiilor naționale al lui Trump și, foarte posibil, viitorul trimis special pentru Ucraina. “Totul s-a schimbat acum – toate calculele anterioare sunt nule și neavenite. Și totul din cauza politicii.”

“Complexul militar-industrial pare să dorească să se asigure că declanșează cel de-al Treilea Război Mondial înainte ca tatăl meu să aibă șansa de a aduce pacea și de a salva vieți. Ei trebuie să pună mâna pe acele trilioane de dolari. La naiba cu viața!!! Imbecili!” a scris scandalizat și Donald Trump Jr., fiul președintelui ales.

“În drumul său spre plecarea din funcție, Joe Biden încearcă în mod periculos să înceapă cel de-al Treilea Război Mondial, autorizând Ucraina să folosească rachete americane cu rază lungă de acțiune în Rusia,” a declarat Marjorie Taylor Greene, care reprezintă Georgia în Camera Reprezentanților. “Poporul american a dat un mandat pe 5 noiembrie tocmai împotriva acestor ultime decizii ale Americii. Vrem să ne rezolvăm propriile probleme. Destul cu asta, trebuie să se oprească.”

Iar congresmanul republican Thomas Massie din Kentucky a numit decizia lui Biden “o infracțiune ce atrage punerea sub acuzare.”

“Autorizând rachetele cu rază lungă de acțiune să lovească în interiorul Rusiei, Biden comite un act de război neconstituțional care pune în pericol viețile tuturor cetățenilor americani. Aceasta este o infracțiune care poate declanșa punerea sub acuzare, dar realitatea este că (Biden) este o marionetă emasculată a statului paralel,” a scris Massie pe X.

Alți republicani au salutat decizia lui Biden de a permite Ucrainei folosirea rachetelor cu rază lungă de acțiune, dar tonul aliaților lui Trump a fost în general critic la adresa administrației de la Washington pentru măsurile de ultim moment luate în acest conflict. În general, au susținut ei, președintele american aflat pe final de mandat, așa-numitul lame duck president, se ferește să ia decizii de politică externă care ar putea complica sau chiar periclita agenda internațională a succesorului său. (“Un președinte fără putere” sau lame duck president este un președinte care este încă în funcție, dar are autoritatea diminuată, adesea după alegeri sau aflat spre finalul mandatului).

Ce urmează

Unii comentatori americani s-au întrebat dacă deciziile lui Biden urmăresc să dea peste cap planurile lui Trump de a pune capăt războiului din estul Europei și dacă democratul urmărește activ să saboteze “în mod nedemocratic” eforturile liderului republican.

De exemplu, Rebekah Koffler, fost ofițer în Defense Intelligence Agency (DIA) și autoare a cărții “Putin’s Playbook,” a afirmat că “Biden cunoaște pericolul de a atrage SUA în conflictul cu Rusia… (iar autorizarea folosirii ATACMS) înseamnă pentru Putin că el a avut dreptate tot timpul când a spus că SUA vorbesc serios în ceea ce privește distrugerea Rusiei prin folosirea Ucrainei și a avut dreptate tot timpul să conceapă un plan de înfrângere a SUA, dacă este necesar, cu mijloace cinetice… iar când va veni Trump, Putin nu va avea încredere în SUA… probabil că va continua doar să distrugă Ucraina. De aceea nu se grăbește să negocieze, pentru că crede că poate face asta, pentru că Rusia este peste Ucraina, care este depășită la arme și la personal.”

La rândul său, Moscova a acuzat și ea Administraţia Biden că subminează planurile preşedintelui ales pentru soluţionarea conflictului din Ucraina.

“În timpul campaniei electorale, Trump a vorbit despre dorinţa lui de a aduce într-un fel pacea şi de a-i conduce pe toţi pe o cale paşnică,” a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

“Iar acum ei (Administraţia Biden) fac tot ce pot pentru a escalada situaţia în aşa fel încât acordurile de pace să fie sortite eşecului,” a adăugat Peskov.

Potrivit oficialului rus, Administraţia Biden a arătat că “va face totul pentru a se asigura că acest război nu se va încheia.” El a insinuat că democraţii americani au dorit să facă asta pentru a limita acţiunile lui Trump şi pentru a se răzbuna pentru înfrângerea lor electorală.

Trump însuși nu a comentat deciziile lui Biden, dar BBC a scris că republicanul a câștigat alegerile după ce a promis că va pune capăt războiului, iar cei din jurul lui cred că acțiunile liderului actual de la Casa Albă sunt o escaladare periculoasă.

În acest climat delicat, mulți experți cred că atât Rusia, cât și Ucraina luptă în prezent pentru fiecare centimetru de teritoriu, disperate să-și îmbunătățească poziția de negociere înaintea discuțiilor de pace promise de Trump.

Rusia realizează câștiguri teritoriale progresive, iar Ucraina se agață de o fâșie de teritoriu din interiorul regiunii ruse Kursk – unde 10.000 de soldați nord-coreeni au fost dislocați de Moscova.

Reuters a relatat că Putin este deschis să discute cu Trump un acord de încetare a focului care ar îngheța liniile actuale pe care le controlează fiecare tabără, pe lângă solicitarea ca Ucraina să-și abandoneze obiectivul de a adera la NATO.

Oficialii ucraineni se pregătesc, de asemenea, să ia parte la negocieri, deși se îndoiesc de promisiunea lui Trump de a ajunge la un acord rapid, a scris Axios.

Președintele Zelenski a recunoscut într-un interviu pentru FoxNews săptămâna trecută că țara sa ar putea “pierde” războiul dacă SUA ar întrerupe ajutorul, așa cum a amenințat Trump.

Dar Zelenski și-a exprimat speranța că liderul republican îl poate influența pe Putin pentru a pune capăt vărsării de sânge: “Nu va fi simplu… dar da, el (Trump) poate pentru că este mult mai puternic decât Putin.”

În acest context, prestigioasa revistă Foreign Policy a scris ți ea că “este timpul ca Ucraina să facă cea mai bună pace posibilă… iar factorii politici din SUA pot contribui la formarea unui acord care să păstreze securitatea națională.”

Concluzia. Administrația Biden a schimbat datele conflictului dintre Ucraina și Rusia prin valul de decizii luate în ultimele săptămâni. Casa Albă insistă ca acțiunile sale, inclusiv unda verde dată celor din Kiev de a folosi rachetele ATACMS, sunt răspuns la implicarea în război a mii de soldați nord-coreeni. Aliații lui Trump sunt însă convinși că democratul îi complică agenda președintelui ales, care va avea acum dificultăți și mai mari să pună capăt conflictului din Europa de Est, așa cum a promis constant.Ei consideră chiar că acțiunile lui Biden sunt “nechibzuite din punct de vedere strategic și inutile din punct de vedere operațional.”

Situația ar putea însă să se schimbe. Duminică, Mike Waltz a declarat că echipa lui Trump va începe să lucreze cu administraţia preşedintelui Biden pentru a se ajunge la un “aranjament” între Ucraina şi Rusia, declarându-se îngrijorată de “escaladarea” actuală. “Pentru adversarii noştri care cred că aceasta este o ocazie de a monta o administraţie împotriva celeilalte, (le spun că) ei se înşeală,” a mai afirmat cel care va fi consilierul de securitate națională al lui Trump.

Declarația lui este un semnal că eforturile echipei republicanului de obținere a păcii, care păreau pericilitate după intensificarea recentă a tensiunilor dintre Ucraina și Rusia, au șanse mari să continue, iar un acord negociat între cele două tabere nu mai este doar o Fata Morgana.

Războiul din Ucraina s-a transformat recent într-un nou teritoriu volatil, declanșat de ultimele impulsuri – la Washington, Moscova și Kiev – de a schimba jocul înainte ca președintele ales Trump să-și preia mandatul. Există însă vreo șansă ca zgomotul armelor să fie înlocuit cât mai curând de tranchilitatea păcii?

Surse: Politico, Forbes, FoxNews, Wall Street Journal, Newsweek, Washington Post, New York Times, CNN, The Federalist, BBC, Reuters, Axios, Foreign Policy, defense.gov, wmal.com, X