Diplomație à la Mar-a-Lago. Trump i-a luat locul lui Biden pe scena mondială

Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, acționează deja ca liderul în funcție al Americii, cel puțin pe plan internațional, întâlnind lideri de stat străini, proferând amenințări la adresa celor din Hamas și călătorind în străinătate pentru evenimente oficiale. Aceasta în condițiile în care actualul comandant-șef al SUA, democratul Joe Biden, și-a redus la minim aparițiile publice, retrăgându-se practic din lumina reflectoarelor imediat după alegerile din 5 noiembrie. G4Media.ro a întrebat experți americani despre actuala ofensivă externă a lui Trump.

Ofensivă internațională

Donald Trump a fost ales președintele Statelor Unite în urma scrutinului desfășurat la începutul lunii noiembrie și mai are circa 40 de zile până la ceremonia oficială de învestitură în funcție, dar se mișcă deja agresiv nu doar pentru a-și completa Cabinetul și a schița obiectivele politice, inclusiv cele ale agendei sale externe, ci și pentru a le atinge: s-a întâlnit cu lideri străini, a efectuat o vizită la Paris și postează constant mesaje despre evenimente internaționale.

Astfel, imediat după ce a câștigat scrutinul prezidențial în fața democratei Kamala Harris, republicanul l-a găzduit în Florida pe președintele argentinian Javier Milei, acesta fiind primul lider străin cu care s-a văzut post-scrutin.

După câteva zile, Trump a amenințat că va impune un tarif de 25% pentru mărfurile din Canada și Mexic.

Amenințarea lui a dus la convorbiri de urgență cu președinta mexicană, Claudia Sheinbaum Pardo, și la o vizită neprogramată a premierului canadian Justin Trudeau la Mar-a-Lago, reședința lui Trump din Sunshine State.

Ulterior, Trump a susținut că cei doi lideri străini s-au angajat să ia noi măsuri de securitate la frontierele cu Statele Unite. (Vizita lui Trudeau a fost marcată și de un moment controversat, după ce, au susținut unele surse, liderul republican i-a spus glumind premierului liberal că, dacă nu este de acord cu tarifele sale, Canada poate deveni cel de-al 51-lea stat american, cu Trudeau numit guvernator).

Tot pe plan internațional, viitorul președinte al SUA a cerut și eliberarea imediată a ostaticilor israelieni care sunt încă ținuți în Gaza de gruparea teroristă Hamas, spunând că, dacă nu sunt eliberați înainte ca el să depună jurământul pentru al doilea mandat, vor avea “DE PLĂTIT SCUMP.”

“ Vă rog să permiteți ca acest mesaj de pe Truth Social să servească drept reprezentare că, dacă ostaticii nu sunt eliberați înainte de 20 ianuarie 2025, data la care îmi asum cu mândrie funcția de președinte al Statelor Unite, vor exista CONSECINȚE GRAVE în Orientul Mijlociu și pentru cei responsabili cu comiterea acestor atrocități împotriva Umanității,” a scris Trump într-o postare pe platforma sa de socializare.

El a adăugat că “cei responsabili vor fi loviți mai tare decât oricine a fost lovit în lunga și bogata Istorie a Statelor Unite ale Americii. ELIBERAȚI OSTATICII ACUM!”

De asemenea, răspunzând evenimentelor din Siria din ultimele zile, Trump a scris cu majuscule pe Truth Social că țara arabă nu este prietena americanilor, iar situația de acolo este o harababură cu care “STATELE UNITE NU TREBUIE SĂ AIBĂ NIMIC DE-A FACE. NU ESTE LUPTA NOASTRĂ. LĂSAȚI-O SĂ SE TERMINE. NU VĂ IMPLICAȚI!”

Trump a descris, de asemenea, slăbiciunea Rusiei care a fost incapabilă să oprească căderea lui Bashar al-Assad. “Rusia, pentru că este atât de prinsă în Ucraina, și cu pierderea a peste 600.000 de soldați acolo, pare incapabilă să oprească acest marș prin Siria, o țară pe care au protejat-o ani de zile,” a scris republicanul duminică.

În weekend-ul care a trecut, Trump a revenit pe scena globală, alăturându-se mai multor lideri străini pentru redeschiderea Catedralei Notre Dame, la cinci ani după ce edificiul a fost devastat de un incendiu. Republicanul a fost primit ca șef de stat în funcție, fiind așezat lângă președintele francez Emmanuel Macron.

În capitala Franței, Trump s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski – reuniune în urma căreia republicanul i-a cerut lui Vladmir Putin să se angajeze în încetarea focului în conflictul dintre Moscova și Kiev.

“Ar trebui să existe un armistițiu imediat, iar negocierile ar trebui să înceapă” pentru a “opri această nebunie,” a spus Trump într-o postare ulterioară pe Truth Social. “Prea multe vieți sunt risipite inutil, prea multe familii sunt distruse, iar dacă acest lucru continuă, se poate transforma în ceva mult mai mare și mult mai grav,” a adăugat el.

“Îl cunosc bine pe Vladimir. Acum este momentul să acționeze. China poate ajuta. Lumea așteaptă!” a scris Trump.

De partea sa, Zelenski a declarat că întâlnirea a fost “bună și productivă” și a adăugat că au discutat despre situația de pe teren și despre “o pace justă,” convenind să continue să colaboreze și să păstreze legătura.

“Președintele Trump este, ca întotdeauna, hotărât… cu toții dorim ca acest război să se încheie cât mai curând posibil și într-un mod just. Pacea prin forță este posibilă,” a scris Zelenski pe X.

De asemenea, președintele ales al SUA s-a întâlnit la Paris cu Prințul William al Marii Britanii, despre care a spus că este “un tip arătos,” adăugând că au avut o “discuție grozavă, grozavă”.

Iar luni, Trump l-a primit în Florida pe premierul ungar Viktor Orbán, la discuții participând Mike Walz, viitorul său consilier pentru securitate națională, precum și miliardarul Elon Musk. “SUA astăzi. Viitorul a început!” a postat Orbán pe X. “O după-amiază în Mar-a-Lago cu @realDonaldTrump, @elonmusk și @michaelgwaltz.”

MAGA, în extaz

Strângerea de mână pe care a avut-o cu liderul de la Palatul Élysée și atitudinea generală pe care Trump a avut-o la Paris, unde a fost salutat de șefi de stat și de guvern din numeroase țări – printre aceștia numărându-se președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, Regele Filip al Belgiei, președinta Georgiei, Salome Zourabichvili, sau Prințul Albert de Monaco – a fost remarcată imediat de aliații și suporterii săi din mișcarea Make America Great Again (MAGA).

Aceștia s-au grăbit să afirme că Trump “l-a dominat” pe Macron în timpul întâlnirii lor de la Paris, în timp ce “lideri mondiali și demnitari s-au întrecut să își arate respectul pentru “The Don,” porecla sub care mai este cunoscut republicanul.

“Scena captivantă a avut loc în fața Palatului Élysée, unde Trump a fost primit cu un tratament grandios pe covorul roșu – completat de sunete de trompete și membri ai Gărzii Republicane în uniforme de gală, rezervate de obicei președinților americani în funcție.”

“În loc de un președinte slab și fragil, care se mișcă încet, avem un președinte implicat și care cere respect. Poți să te uiți la postura corpului, poți să te uiți la strângerea de mână și îți dai seama că Trump și (președintele) Biden sunt bărbați foarte diferiți,” a declarat congresmanul Ronny Jackson (Texas). “Întreaga lume poate vedea, doar din postura corpului, că America s-a întors.”

New York Post a scris că locul de onoare pe care l-a primit Trump în timpul ceremoniei de la Paris a fost departe de marginalizarea suferită de președintele Biden luna trecută, în timpul unei sesiuni foto la conferința de Cooperare Economică Asia-Pacific, desfășurată în Peru.

“Poate părea un detaliu minor pentru majoritatea oamenilor, dar poziționarea președintelui Trump la Notre Dame reflectă un om pe care lumea îl respectă și de care se teme, și faptul că leadership-ul american a revenit în prim-plan pe scena mondială,” a declarat Gavin Wax, președintele New York Young Republican Club. “Locul său proeminent și central nu ar fi fost oferit președintelui Biden.”

“Președintele a ținut capul sus, cuvintele sale au fost clare și hotărâte, nu bâlbâite sau ezitante,” a spus și congresmanul Jeff Van Drew, republican de New Jersey.

“El a arătat lumii că America nu este doar un lider, ci și un aliat și prieten de nădejde… Nu mai există starea de letargie și slăbiciune a administrației anterioare,” a completat republicanul.

Suporterii săi au descris și modul “prezidențial” în care Trump a fost primit la Paris.

“Președintele Trump este întâmpinat de Prințul William, lideri mondiali și șefi de stat din întreaga lume la redeschiderea oficială a Catedralei Notre Dame. Se poate spune cu siguranță că SUA s-au întors și sunt din nou respectate pe scena mondială,” a comentat un internaut.

“E greu de spus dacă aceasta a fost redeschiderea Notre Dame sau redeschiderea lui Trump ca lider global,” a scris un colaborator al FoxNews, Raymond Arroyo, pe X.

“Se pare că Trump deja acționează ca președinte. Nu este nevoie de inaugurare. Lumea a așteptat ca SUA să aibă, în sfârșit, un lider, iar acesta tocmai a intrat pe ușă la Notre Dame,” a scris contul Not the Bee.

“Unul câte unul, liderii mondiali se ridică pentru a-l saluta pe președintele Trump. Așa arată respectul pentru președintele nostru și pentru țara noastră,” a scris fosta secretară adjunctă a Trezoreriei, Monica Crowley, pe X.

“Acesta este fără îndoială un moment important în istoria Franței, iar faptul că Macron a dorit să-l împărtășească cu Trump subliniază semnificația a ceea ce realizează Trump chiar înainte de a ajunge din nou în Biroul Oval,” a declarat Brett Bruen, veteran în domeniul afacerilor publice și al comunicării strategice, și fost diplomat american care a servit sub ambele administrații, democratice și republicane. “El este sărbătorit practic la Paris, cu toată strălucirea și farmecul,” a adăugat Bruen, președintele Global Situation Room.

Iar Wayne Lesperance, un veteran al științelor politice și președinte al New England College, a afirmat: “Deși președintele ales (Trump) mai are câteva săptămâni până la depunerea jurământului, loialitățile și atenția liderilor mondiali s-au îndreptat deja către viitorul președinte și de la Washington la Mar-a-Lago cu o viteză uluitoare.”

Unde e Biden?

Prezența președintelui ales la Paris a servit drept întoarcere neoficială a lui Trump pe scena globală și a reprezentat un alt memento că republicanul devine rapid centrul atenției lumii, cred comentatorii de peste ocean.

Aceștia spun că Biden, deja pus în umbră pe scena mondială de predecesorul și succesorul său, a devenit într-adevăr un lame duck president, adică “un președinte fără putere” – care este încă în funcție, dar are autoritatea diminuată, adesea după alegeri sau aflat spre finalul mandatului.

În paranteză fie spus, inclusiv democrații și-au declarat frustrarea din cauza dispariției publice a lui Biden. “Nu există niciun leadership din partea Casei Albe,” a declarat un democrat. “Este un vid total de putere.”

Matt Mowers, un strateg republican și fost diplomat la Departamentul de Stat în timpul primei Administrații Trump, a susținut că “Biden a fost practic un președinte fără putere” de luni bune și că “liderii lumii și-au îndreptat privirile către următoarea administrație.”

Deși membrii Casei Albe a lui Biden ar fi probabil în dezacord cu astfel de sentimente – mai ales după ce actuala administrație a jucat un rol important în negocierea armistițiului care a oprit luptele din Liban între Israel și Hezbollah -, este incontestabil că liderii lumii au început deja să se angajeze direct cu președintele ales și cu viitoarea administrație, evitându-l pe actualul ocupant al Biroului Oval.

Deși atenția se mută în mod tradițional de la președintele care pleacă din funcție la cel ales, Mowers a susținut că acest lucru “este mai pronunțat de data aceasta, pentru că diferența dintre abordările lui Biden și Trump în politică externă este atât de mare.”

Mowers a subliniat că Trump își propune deja “să modeleze evenimentele lumii” prin “a fi curajos, nu timid, în declarațiile pe care le face, iar lumea deja reacționează la acest tip de putere americană.”

“Liderii lumii care vor să facă ceva… trebuie să se angajeze (în discuții) cu Trump,” a adăugat el.

Iar Matthew Bartlett, un strategist republican care a activat la Departamentul de Stat în timpul primului mandat al lui Trump, a spus pentru FoxNews că “lumea cere leadership” și că “Biroul Oval a fost înlocuit de Mar-a-Lago.”

Ce afirmă experții

AP a precizat că nu există nicio interdicție pentru oficialii sau nominalizații care urmează să ajungă în funcție să se întâlnească cu oficiali străini, iar acest lucru este comun și acceptabil – cu excepția cazului în care aceste întâlniri sunt destinate să submineze sau să afecteze în alt mod politica actuală a SUA.

Dar Trump dă peste cap tradiția de decenii de la Washington. Amenințările de dinainte de inaugurare și încheierea de acorduri sunt extrem de neobișnuite, la fel ca multe din ceea ce face Trump, a spus Julian Zelizer, istoric politic la Universitatea Princeton.

“Tranzițiile sunt întotdeauna puțin complicate în acest fel. Chiar dacă vorbim despre un președinte o dată, realitatea este că avem un președinte plus. Și acest plus poate acționa asertiv uneori.”

Trump însuși, cu atitudinea lui bombastică, a afirmat recent: “Cred că ați văzut mai multe în ultimele două săptămâni decât ați văzut în ultimii patru ani. Și nici măcar nu am ajuns acolo încă.”

Și, totuși, ce semnifică această ofensivă externă a lui Trump? Este America înapoi în centrul atenției globale, ca o superputere adevărată, așa cum susțin Trump și aliații săi, sau este vorba doar de o nouă demonstrație a stilului efervescent și exagerat al liderului republican?

G4Media.ro a chestionat câțiva experți americani. Iată mai jos răspunsurile lor.

Patrick James, Profesor de Relații Internaționale la University of Southern California din Los Angeles și director al Center for International Studies de la USC: “(Trump) semnalează atât publicului internațional, cât și celui intern că noua administrație va “trece direct la treabă.” Acest lucru are scopul de a schimba percepțiile de haos cu care mulți au rămas după prima sa administrație. Nominalizările rapide ale unor oficiali indică aceeași direcție.

Natura specifică a politicilor le transmite tuturor că noul regim va fi mult mai realist decât liberal în orientarea sa. Alegerile recente din SUA au fost în mare parte despre politica internă, dar este destul de clar că politicile pasive și acomodante ale erei Biden, mai ales în legătură cu Iranul și interpușii săi, sunt pe cale de dispariție.”

Sunt acțiunile lui Trump dovadă ca America s-a întors pe scena globală sau sunt doar o exagerare? “Sunt ambele la un loc. Trump este un showman. Ar prefera să exagereze decât să riște ca cineva să nu înțeleagă deloc mesajul său. Noile politici vor fi mult mai realpolitik (realiste), așa cum au fost semnalate atât de declarațiile lui Trump în timpul călătoriilor și acasă, cât și de echipa sa propusă pentru politica externă.”

Thomas G. Weiss, Profesor Emeritus de Științe Politice, director Emeritus la Ralph Bunche Institute for International Studies, City University of New York Graduate Center, membru al The Chicago Council on Global Affairs: “Una dintre problemele cu Trump este că este impulsiv și urmează orice crede că îl va aduce în atenția presei în acea zi. Așadar, întâlnirea cu Macron (foarte pro-Ucraina) și Zelenski acoperă toate aspectele. Trump își revendică “locul cuvenit” (cum pretinde el) pe scena mondială, ceea ce nu este neapărat semnificativ pentru politica externă a SUA. Oricum, (politica lui externă) va fi groaznică pentru lume.”

David Mednicoff, Directorul Department of Judaic and Near Eastern Studies de la University of Massachusetts-Amherst, co-director interimar la Institute for Holocaust, Genocide and Memory Studies:

“Președintele ales Trump a susținut în mod repetat că este foarte bun la încheierea de acorduri și că un comportament imprevizibil față de liderii străini îl ajută să încheie aceste acorduri. Mandatul său anterior și declarațiile sale sugerează că nu vede sensul de a investi mult din timpul și banii Statelor Unite în relațiile internaționale. Mai mult, el pare să favorizeze valori politice autoritare, mai degrabă decât valorile democratice largi, ceea ce ajută la explicarea admirației sale declarate pentru lideri precum Putin, Orban și Kim Jong Un.

Stilul său de politică externă tranzacțională și oarecum izolaționistă, adesea legată de relații cu lideri anume, va continua probabil și în următoarea sa administrație. Totuși, interesul său de a arăta bine pe scena mondială, de a încheia mari acorduri și de a evita orice ideologie politică sau politici consistente, deschide ușa pentru o varietate de posibile politici externe. Văd călătoriile și acțiunile sale curente prin prisma cuiva care dorește să afirme imediat primatul său și al țării sale. Se poate, de asemenea, ca sentimentul pe care îl are președintele ales că îi reprezintă de fapt pe majoritatea americanilor să însemne că se simte confortabil să afirme și să caute să calculeze succesele în poziții în politica externă.

Este cu siguranță prea devreme pentru a ști care vor fi politicile sale, dar reversul stilului lui Trump este că sunt posibile o varietate de poziții de politică externă din partea viitoarei administrații, atâta timp cât acestea nu se bazează pe faptul că Washingtonul girează financiar alte țări într-o asemenea măsură încât președintele ales ar argumenta că ele sunt “acorduri proaste.”

Peter L. Hahn, Profesor Distins de Istorie în cadrul Facultății de Arte și Științe din cadrul Ohio State University: “Având în vedere natura imprevizibilă a domnului Trump, este dificil să prezic comportamentul celei de-a doua administrații ale sale. Totuși, bilanțul politicilor din primul său mandat ar putea indica obiectivele pe care le va urmări în 2025 și ulterior.

În concordanță cu obiectivele sale din agenda “America First,” este probabil ca domnul Trump să evite angajarea forțelor militare americane în conflicte recurente și emergente precum cele din Siria, Yemen și Libia. Având în vedere aspirațiile sale de a fi un negociator, el ar putea încerca să influențeze evoluțiile din aceste regiuni și altele prin diplomație și declarații provocatoare.

El pare dispus să reducă ajutorul militar pentru Ucraina – deși este puțin probabil să retragă sprijinul acordat până în prezent.

Pe frontul israeliano-palestinian, bănuiesc că domnul Trump va oferi un sprijin puternic pentru ambițiile maximale ale Israelului, inclusiv dominarea Cisiordaniei și a Fâșiei Gaza și abandonarea pe termen nedeterminat a soluției celor două state. Având în vedere moștenirea primului său mandat, viziunile sale etnocentrice despre palestinieni și pasiunea fervent pro-Israel a bazei sale politice interne (precum și umilirea recentă a Iranului și a forțelor susținute de Iran în Liban și Siria de către Israel), este probabil ca domnul Trump să ofere sprijin total pentru obiectivele strategice îndrăznețe ale lui Netanyahu.”

Surse: AP, Axios, BBC, New York Post, FoxNews, The Daily Beast, Truth Social, X