Directivă UE discutată la București: Cererea de servicii sexuale ar urma să fie faptă penală / Fostă prostituată: Cred că și România, și Suedia și toate țările europene trebuie să lucreze mai mult pentru combaterea traficului de persoane

Uniunea Europeană va avea până la finalul lunii iunie un prim draft modificat al directivei europene împotriva traficului de persoane, prin care statele membre vor putea să incrimineze clienții care cumpără servicii sexuale. România susține această prevedere, relatează Radio Europa Liberă.

Suedia, țară care deține președinția UE, a organizat la București o nouă conferință despre combaterea traficului de persoane, în continuarea conferinței din martie, de la Stockholm, despre modele de prevenție.

La conferința de la București au fost prezente și supraviețuitoare ale traficului de persoane.

Anna Liden, din orașul Upsala, este membră a rețelei „Not Your Whore” din Suedia. A lucrat șase ani ca prostituată, dar i-a luat zece ani pentru a-și reveni. Femeia spune că în munca ei a întâlnit femei din România care au lucrat în industria sexului și pe care le-a ajutat.

Cu toate că are o legislație care pedepsește cumpărarea de servicii sexuale, în Suedia traficul de persoane este încă o problemă.

„Chiar dacă te simți în siguranță cu toată această legislație împotriva traficului de persoane, știi că nu faci nimic ilegal și că persoanele care cumpără fac ceva ilegal”, a spus Anna Liden.

„Dar este foarte greu să pedepsești pe cei care cumpără sex, pentru că numai câteva fete aflate în această situație sună la poliție. Apoi trebuie să dovedești și cu toții știm că e greu. Trebuie să stipulăm că toate actele sexuale fără consimțământ sunt violență și atunci acesta va fi pasul spre incriminarea cumpărării de sex în toată Europa”, a mai spus femeia.

Ea cunoaște și legislația din România și știe că de multe ori abuzatorii sunt greu de inscriminat.

„Știu că legile pe care le aveți aici privind consimțământul la 14 ani nu funcționează. Cred că și România, și Suedia și toate țările europene trebuie să lucreze mai mult pentru combaterea traficului de persoane”, a spus ea.

O altă supraviețuitoare prezentă la București, Malaika Oringo, din Olanda, fondatoare a ONG-ului „Footprint to Freedoom”, spune că a identificat multe românce care lucrează în industria sexului în țara sa.

„Există un procent mare de românce care lucrează în industria sexului din Olanda. Am văzut multe femei din România care sunt exploatate”, a spus Malaika Oringo, care de origine este din Uganda.
Ea spune că Olanda este foarte proactivă în lucrul cu societatea civilă și finanțează adăposturi și programe pentru femeile care vor să renunțe la prostituție.

„Sfatul meu este ca România să aibă servicii pentru vindecarea traumelor și un suport cuprinzător. În Olanda, avem multe case de reflecție, care înseamnă că femeile care nu știu dacă să renunțe sau nu la prostituție sunt consiliate în aceste case. Și am observat că atunci când femeile stau în acest timp în casele de reflecție chiar se gândesc la alternativele lor”, a spus Malaika Oringo.

La București, supraviețuitoarea de 34 de ani spune că noua directivă privind traficul de persoane ar trebui să cuprindă o cerință specială privind incriminarea pentru servicii sexuale.

„Avem nevoie să convingem fiecare stat membru că cumpărarea de servicii sexuale trebuie incriminată prin lege”, a sublinia ea.

„Bărbații care folosesc servicii sexuale prin femei prostituate să fie pedepsiți de lege. Dacă vrem să reducem cererea trebuie să abordăm această cerere. Nu trebuie să incriminăm lucrătoarele din industria sexului, ci să le sprijinim să iasă din prostituție”, a mai spus Malaika Oringo.

Ambasadoarea Suediei la București: „România se poate uita la modele care funcționează”

Directiva europeană împotriva traficului de persoane încă se negociază la nivelul statelor membre și va fi discutată ulterior în Parlamentul European.

„Nu știm exact cum va arăta în final. Dar focusul nostru la președinția UE a fost să stopăm traficul de persoane și să vorbim despre modelul nostru legislativ și să ne asigurăm că această directivă e negociată și e finalizată până la final de iunie 2023 și că, apoi, Consiliul (European) are o poziție și să sperăm că în toamnă va fi finalizată”, a precizat Therese Hyden, ambasadoarea Suediei la București, pentru Europa Liberă.

Ambasadoarea a mai spus că multe dintre victimele traficului de persoane din Suedia sunt din România, motiv pentru care cele două țări trebuie să lucreze împreună pentru reducerea traficului de persoane.

„Datorită legislației, Suedia are mult mai multe victime care au supraviețuit traficului de persoane, în comparație cu alte țări europene. România se poate uita la modele care funcționează”, a spus Therese Hyden.

Mădălina Turza, secretar de stat și coordonator național antitrafic, spune că România susține noua directivă europeană cu privire la traficul de persoane.

„Susținem cu tărie directiva, pentru că noi credem în incriminarea cererii. Ceea ce înseamnă că, până nu vom pedepsi clienții care cumpără servicii sexuale, nu vom putea avansa în domeniul traficului de persoane”, a spus oficialul român.

„România are acest lucru în Codul Penal, suntem prima țară europeană care a făcut precedente în acest lucru, dar avem nevoie ca și țările de destinație, acolo unde sunt exploatate fetele și copiii noștri, să fie trași la răspundere cei care fac asta”, a completat Turza.

Ce prevede legislația în Suedia și cum vor europenii să schimbe legislația

Directiva europeană antitrafic a fost adoptată în anul 2012. În acest an, sub președinția Suediei, Comisia Europeană a propus un prim set de amendamente Directivei, supusă dezbaterii publice, printre care incriminarea cererii de servicii sexuale.

În acest moment este așteptat un raport al Parlamentului European în privința amendamentelor.

Comisia Europeană trebuie să integreze feedbackul Parlamentului European, apoi amendamentele merg către Consiliu pentru vot final.

În Suedia, legislația arată că prostituția înseamnă trafic de persoane, indiferent dacă persoana și-a dat consimțământul sau nu la aceasta, dacă există sau nu constrângere.
În această abordare, traficantul și clientul sunt incriminați penal, iar persoana în prostituție (victimă) nu este incriminată, ci este sprijinită cu servicii de suport.

Sursa: Radio Europa Liberă / Articol de Andreea Ofițeru