Directorii de teatre susțin că măsurile propuse de guvern ar duce la falimentarea și desființarea unor instituții de cultură

Câteva zeci de directori de teatre au transmis premierului Marcel Ciolacu un memoriu în care cer ca guvernul să renunțe la unele măsuri din proiectul de ordonanță privind tăierea cheltuielilor din administrația publică.

”Prin măsurile relatate mai sus care ar duce la desființarea sau falimentarea a numeroase Instituții de Cultură se încalcă un drept fundamental garantat de Constituție”, arată memoriul remis G4Media.

Directorii de teatre arată că cele mai afectate vor fi instituțiile de cultură subordonate autorităților locale – primării și consilii județene, și susțin că unele prevederi din proiectul de OUG încalcă dispoziții ale Cartei europene a autonomiei locale, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997.

Directorii de teatre arată că ”majoritatea teatrelor de copii și tineret la nivel național au sub 50 de angajați și au o activitate similară cu teatrele dramatice din oraș aparținând de multe ori de același finanțator. În aceeași situație dificilă se află și teatrele care aparțin de același finanțator, dar își desfășoară activitatea în altă limbă, cum ar fi teatrele dramatice și cele în limbi ale minorităților naționale. Pierderea statutului juridic al tuturor acestor teatre înseamnă concret desființarea unei treimi din instituțiile de cultură la nivel național”.

Citește mai jos documentul integral:

Memoriu pentru modificarea sau eliminarea anumitor dispoziții din proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative apărută sub formă de proiect la 2.08.2023.

Vă supunem atenției observațiile semnatarilor, manageri de instituții publice de spectacole și concerte, și ale Uniunii Teatrale din România – UNITER, care doresc să își exprime astfel îngrijorarea față de modul în care instituțiile de cultură vor putea sau nu să își mai desfășoare activitatea din toamna anului 2023, luând în considerare anumite măsuri prevăzute în proiectul de ordonanță de urgență în discuție, care ar avea un impact dezastruos asupra sectorului cultural.

Din motivele pe care le expunem în continuare, și având în vedere dreptul garantat constituțional la cultură, solicităm eliminarea aplicării dispozițiilor din proiectul de ordonanță de urgență care sunt menționate la pct. 2–4 de mai jos pentru instituțiile publice de cultură

 

1. Cu titlu prealabil, subliniem că, în ceea ce privește instituțiile publice de cultură aflate în subordinea autorităților administrației publice locale – care reprezintă majoritatea instituțiilor de acest fel din România – unele soluții normative propuse încalcă flagrant următoarele dispoziții ale Cartei europene a autonomiei locale din 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997:

 

„Art. 6 Concordanța structurilor și mijloacelor administrative cu sarcinile autorităților administrației publice locale

1. Fără a aduce atingere dispozițiilor generale prevăzute de lege, autoritățile administrației publice locale trebuie să poată stabili, ele însele, structurile lor administrative interne, în vederea adaptării acestora la nevoile lor specifice și asigurării unei gestiuni eficiente.
2. Statutul personalului autorităților administrației publice locale trebuie să permită o recrutare de calitate, fondata pe principii de merit și de competența; vor fi prevăzute, în acest scop, condiții adecvate privind pregătirea, remunerarea și afirmarea profesionala.

 

Art. 9 din Cartă –  Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale

1. În cadrul politicii economice naționale, autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuțiilor lor.
2. Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale trebuie să fie proportionale cu competentele prevăzute de Constitutie sau de lege.”

 

Din cele de mai sus rezultă că la nivel central nu se poate dispune cu privire la structurile organizatorice ale instituțiilor publice aflate în subordinea autorităților administrației publice locale, angajament asumat de România prin ratificarea Cartei mai sus menționate.

 

2.

“Art.VI (1) Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează;”

Instituțiile de cultură având o activitate specifică, iar personalul din subordine fiind dificil de angajat și necesitând studii specifice și experiență într-un domeniu atipic, aceste instituții depinzând constant de un buget aprobat anual, solicităm ca această prevedere să nu se aplice instituțiilor publice de cultură. Menționăm și că activitatea din cadrul compartimentelor tehnice presupune respectarea unor cerințe de personal, fără de care exploatarea la scenă a spectacolelor nu poate fi asigurată în condiții de siguranță pentru angajați și spectatori.

Pierderea unor funcții esențiale care sunt vacante la momentul intrării în vigoare a Ordonanței de urgență – când acum instituțiile de cultură se află tocmai în vacanța dintre stagiuni – poate să ducă la imposibilitatea desfășurării activității numeroaselor instituții de cultură la nivel național.

 

3.

“Art. XX (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative: a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice; b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;

(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;

(3) Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:

1. a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;
2. b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;”

 

Menționăm că majoritatea teatrelor de copii și tineret la nivel național au sub 50 de angajați și au o activitate, așa cum descrie Ordonanța la punctul b), similară cu teatrele dramatice din oraș aparținând de multe ori de același finanțator. În aceeași situație dificilă se află și teatrele care aparțin de același finanțator dar își desfășoară activitatea în altă limbă cum ar fi teatrele dramatice și cele în limbi ale minorităților naționale. Pierderea statutului juridic al tuturor acestor teatre înseamnă concret desființarea unei treimi din instituțiile de cultură la nivel național.

 

4.

“Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent;”

Conform datelor din țară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67, înseamnă concret reducerea bugetului majorității teatrelor din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătățirea efectivă a bugetului înseamnă faliment.

 

„Art. 33 – Accesul la cultură

(1) Accesul la cultura este garantat, in conditiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale nu poate fi ingradita.
(3) Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume.”

 

Solicităm imperios respectarea articolului 33 din Constituția României și acordarea poporului român accesul la Cultură!

Prin măsurile relatate mai sus care ar duce la desființarea sau falimentarea a numeroase Instituții de Cultură se încalcă un drept fundamental garantat de Constituție!

În plus, avem îndoieli că soluția normativă propusă va îndeplini scopul acesteia, comunicat în spațiul public, anume acela de a se obstrucționa realizarea de serbări, evenimente culturale de masă, bugetofage, de către autoritățile administrației publice locale. Este mult mai mare pericolul ca acele serbări să fie păstrate, iar pentru a se încadra în procentul impus, autoritățile publice locale să reducă cheltuielile cu funcționarea instituțiilor publice de cultură, cu consecință directă asupra caracterului de continuitate a ofertei culturale și a cantității și calității proiectelor acestor instituții, mergând până la pericolul desființării lor din motive financiare.

 

 

Semnatari,

UNITER – București Aura Corbeanu, Vicepreședinte,

Teatrul „Andrei Mureșanu” – Sfântu Gheorghe: Anna-Maria Popa, manager

Teatrul German de Stat – Timișoara. Lucian Vărșăndan, manager

Florin Toma, director general Teatrul Dramatic Fani Tardini Galați

Albu István, Teatrul Figura Stúdió Színház, Gheorgheni

Erwin Șimșensohn- Teatrul de Stat Constanța

Radu Macrinici, manager Teatrul Municipal Baia Mare.

Laurențiu Pleșa – Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara

Anca Florea, Teatrul Masca București

Ioana Bogățan, Teatrul de Păpuși Prichindel Alba Iulia

Gianina Carbunariu, Teatrul Tineretului Piatra Neamț

Daniel Vulcu, manager Teatrul Regina Maria, Oradea

Vlad Cristache, manager Teatrul Excelsior, București.

Alexandru Boureanu – manager Teatrul Național Marin Sorescu Craiova

Ionut Stefan manager Teatrul Jean Bart, Tulcea

Alexandru Mâzgăreanu, manager interimar Teatrul Nottara, București.

Nagy Pál- Teatrul Tomcsa Sándor, Odorheiu Secuiesc.

Maia Morgenstern, Teatrul Evreiesc de Stat București

Dan Tudor,manager Teatrul Alexandru Davila,Pitești

Vasile Muraru, Teatrul Constantin Tănase București

Mihai Panaitescu, manager Teatrul de Arta Deva

Czvikker Katalin, manager Teatrul Szigligeti Oradea

Florin Gabriel Ionescu, manager Teatrul de Vest Reșița

Mihaela Rus Manager Teatrul ,,Toma Caragiu” Ploiești

Mihaela Soloceanu-Teatrul pentru Copii  Arlechino Brașov

Eduard Sisu, manager, Teatrul pentru Copii si Tineret Gulliver, Galati

Georgiana Dinescu, manager, Teatrul pentru Copii si Tineret Colibri-Craiova

Vlad Zamfirescu, Teatrul L. S. Bulandra, București

Dorina Lazăr. Teatrul Odeon, București

Dan Cogălniceanu Teatrul Sică Alexandrescu Brașov

Veress Albert, Teatrul Municipal Csíki Játékszín, Miercurea Ciuc

Marcel Anghel, Teatrul „V.I.Popa” Bârlad

Marius Rogojinschi , manager Teatrul pentru Copii și Tineret ,,Vasilache” – Botoșani

Adrian Tibu, manager Teatrul “Gong” Sibiu

Ada Hausvater, Teatrul Național MIHAI EMINESCU, Timișoara

Radu Alexandru Nica, manager interimar “Teatrul Metropolis”, București

Stefan Lupu, manager Teatrul Mic, București

Cristian Șofron, director, Teatrul “Stela Popescu”, București.

Daniela Mihovici manager Teatrul ,, Cărăbuș” Brăila

Anca Olteanu , manager Teatrul pentru Copii Ariel Râmnicu Vâlcea

Angela Zarojanu manager interimar Teatrul Municipal „Matei Visniec” Suceava

Radu Nichifor, manager , Teatrul Maria Filotti Brăila

Mariana Ghițulescu, manager Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”, Tg Jiu.

Octavian Costin Teatrul Anton Pann

Cristian Hadji-Culea teatrul Natioal Vasile Alecsandri Iași