Directorul adjunct al Teatrului de Comedie, acuzat de CNSAS că a făcut poliție politică: Locotenent în Securitate, Victor Coman a ordonat filarea unei suedeze, șefă a unui birou UNESCO din București. După 1989, Coman a fost numit în mai multe funcții publice

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a solicitat, luna trecut[, judecătorilor să constate că Victor Viorel Coman, în prezent director adjunct al Teatrului de Comedie din București, a făcut poliție politică înainte de 1989.

La acel moment, Coman era locotenent în Securitate și a ordonat executarea mai multor misiuni de filare a Carinei Berg, o suedeză care a stat în România între 1988 și 1995. Berg conducea Centrul European UNESCO pentru Învățământ Superior de la București, o instituție prestigioasă, cu zeci de țări membre, pentru care UNESCO a decis, în 1972, ca sediul să fie în capitala României.

În acțiunea depusă de CNSAS la Curtea de Apel București și consultată de G4Media.ro, se arată că Victor Viorel Coman a fost angajatul Direcției a III-a Securitate care avea atribuții în domeniul Contrainformații/Contraspionaj și se ocupa cu supravegherea străinilor pentru a monitoriza sau împiedica contactele lor cu cetățeni români.

În 1989, Coman avea gradul de locotenent și, conform cererii de chemare în judecată, ”În această calitate a participat activ la supravegherea informativă a titularei dosarului fond informativ (…) cetățeană suedeză, director al Centrul European UNESCO pentru Învățământ Superior CEPES-UNESCO, luată în lucru, inițial, prin mapă de verificare pentru a se stabili dacă are preocupări informative deoarece se considera că era interesată să stabilească relații neoficiale cu cetățeni români.”

Suedeza se numea Carin Berg și fusese numită de UNESCO pe acest post în 1988. Tot în 1989, Coman a redactat un raport în care a propus urmărirea informativă a lui Berg, dar și ”influențarea sa pozitivă”.

În planul de măsuri, Coman cerea ca informatorii din jurul lui Berg să afle dacă aceasta încearcă să obțină date cu caracter secret din unele instituții cu care colabora CEPES și dacă ia legătura cu ”cetățeni români cu funcții de răspundere, specialiști, deținători de secrete”. De asemenea, prin intermediul unei surse din interior, urma să se verifice conținutul scrisorilor expediate de Berg prin sacul diplomatic.

Planul lui Coman avea în vedere și organizarea de vizite ”la unele obiective culturale, social-edilitare” la care suedezei să-i fie prezentate realizările comunismului ”care să ducă la schimbarea convingerilor eronate și contracararea influențelor negative la care este supusă de către diplomații occidentali.”

Următoarele puncte ale raportului deveneau din ce în ce mai dure, propunând inclusiv efectuarea de percheziții la domiciliul lui Berg în perioadele în care aceasta pleca în străinătate, precum și filarea ei ”în scopul stabilirii locurilor și mediilor frecventate, a persoanelor din rândul românilor și străinilor cu care ia legătura, precum și a momentelor ce pot fi controlate prin mijloace TO mobile”, TO însemnând interceptarea convorbirilor telefonice.

Ulterior, pe baza unor informații furnizate de surse ale Securității, Coman a întocmit mai multe rapoarte despre activitatea lui Berg în România.

De asemenea, susține CNSAS, Coman a participat și la instrumentarea unui dosar de urmărire deschis pe numele unui asistent administrativ de la CEPES, personaj cunoscut pentru ”poziție ostilă” față de România.

”(…) atât urmărirea doamnei B.C., cât și a domnului C.B., a fost una strict politică, organele de securitate încercând prin toate mijoacele să îi împiedice să se manifeste potrivit convingerilor pe care le aveau față de regimul politic de atunci. Apreciem că prin realizarea măsurilor trasate, s-a adus atingere cel puțin a dreptului la viață privată a persoanelor urmărite”, a precizat CNSAS în acțiune ca argument pentru cererea de constatare a faptului că, în calitate de lucrător al Securității, Coman a încălcat drepturi ale omului și a făcut poliție politică.

CNSAS afirmă și că fostul locotenent a mai încălcat dreptul la inviolabilitatea domiciliului și a secretului corespondenței, precum și cel la liberă exprimare. Procesul nu are stabilit, încă, un prim termen de judecată. ”Nu comentez nimic”, a fost reacția lui Coman înainte de a întrerupe convorbirea cu reporterul G4Media.ro.

În prezent, Victor Viorel Coman este director adjunct al Teatrului de Comedie, instituție subordonată Primăriei Generale a Municipiului București. În această calitate, în 2022, a avut un venit net de aproape 7.000 de lei lunar. Conform portalului Agenției Naționale de Integritate, cea mai veche declarație de avere semnată de Coman datează din 2008 când ocupa aceeași poziție la Teatrul Metropolis.

Ulterior, a fost director general la cabinetul Secretarului General al Camerei Deputaților, manager al Circului Globus și administrator public la Primăria Sectorului 5.

Centrul European pentru Învățământ Superior CEPES a fost înființat în 1972, UNESCO stabilind ca sediul să fie la București, în Palatul Kretzulescu – nu fără obiecții din partea unor membri din Occident care au invocat lipsa de democrație din regimul comunist.

Având obiect de activitate analiza funcționării universităților din Europa, CEPES avea ca membri țări de pe aproape toate continentele, inclusiv SUA, Germania, Franța, Italia, Austria, Elveția și un mod de funcționare total atipic pentru o țară comunistă, cu angajați atât din Occident, cât și din România, ceea ce a constituit o țintă informativă a Securității.

Șefia instituției a revenit unor personalități numite de UNESCO, Berg ocupând acest post între 1988 și 1995. Salariile angajaților erau finanțate fie de UNESCO, fie de țări membre, fie de Ministerul Învățământului/Educației din România. În final, lipsa finanțării a dus la desființarea CEPES în anul 2011.

UNESCO este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite care vizează promovarea păcii și securității mondiale prin cooperarea internațională în educație, științe și cultură.