„Discuție sinceră, desfășurată într-o atmosferă pozitivă” între liderii a două țări în relații tensionate / Întâlnire între premierul Greciei și președintele Turciei în marja summitului NATO de la Vilnius

Nu a avut loc o conferință de presă comună cu privire la conținutul discuțiilor, care s-au prelungit timp de aproximativ o oră. Cu toate acestea, surse guvernamentale grecești care au vorbit pentru cotidianul atenian Kathimerini au declarat că a avut loc o „discuție sinceră, desfășurată într-o atmosferă pozitivă”, cei doi lideri stabilind cadrul pentru procedurile ulterioare.

Potrivit Agenției de știri de stat Atena-Macedonia (AMNA), sursele au dezvăluit că, la începutul întâlnirii, Erdogan a subliniat prezența unor guverne nou formate în ambele țări. Mitsotakis a reliefat comunicarea pozitivă și colaborarea dintre miniștrii de externe ai celor două țări.

Sursele au mai spus că la începutul reuniunii a fost prezent și Ibrahim Kalin, noul șef al Agenției Naționale de Informații (MIT). Kalin i-a adresat felicitări premierului Greciei  pentru realegerea sa, la care Mitsotakis a răspuns reciproc, felicitându-l pe Kalin pentru preluarea noilor sale responsabilități.

Analiștii au descris întâlnirea ca fiind un efort de relansare a relațiilor bilaterale, în care Statele Unite au jucat un rol esențial de catalizator. Scopul este de a crea condiții favorabile pentru un acord politic la nivel înalt între Grecia și Turcia într-un nou cadru.

Acest cadru presupune stabilirea unor noi echilibre în materie de armament în Marea Egee, angajarea de negocieri pentru soluționarea disputelor și, în orice caz, promovarea unei atmosfere stabile în această regiune crucială pentru NATO în estul Mediteranei.

Cei doi aliați în NATO se află de mult timp din cauza frontierelor maritime și a drepturilor de explorare energetică în părțile disputate din Marea Egee și din estul Mediteranei.

Turcia a contestat zonele cu potențiale rezerve de gaze naturale revendicate de Grecia în anumite părți ale Mediteranei de Est. Este, de asemenea, zona în care Grecia spune că dorește să înceapă o explorare de rezerve de petrol și gaze offshore. Turcia revendică o mare parte din zonele în care au fost descoperite mai multe zăcăminte importante de gaze naturale offshore, relatează publicația turcă Daily Sabah.

O altă problemă cheie care se află în centrul tensiunilor greco-turce este extinderea platformei continentale – și, prin extensie, a teritoriului suveran al Greciei – a insulelor grecești din apropierea coastelor Turciei în Marea Egee și în estul Mediteranei.

Turcia, care are cea mai lungă coastă continentală din regiune, nu recunoaște că insulele grecești din largul frontierelor sale au un platou continental și respinge pretențiile privind frontierele maritime ale Greciei.

Erdoğan a găzduit o întâlnire cu Mitsotakis la Istanbul în 2022, în martie, dar relația s-a deteriorat rapid în lunile următoare. Erdoğan a acuzat Grecia că înarmează insulele din Marea Egee menite să rămână demilitarizate, al căror statut a fost stabilit în tratatele postbelice, și a avertizat că forțele armate ale Turciei ar putea „sosi peste noapte” și „face ceea ce este necesar”.

Grecia a acuzat de multe ori aliatul NATO, Turcia, că își intensifică ostilitatea în estul Mediteranei din cauza conflictelor lor restante, care includ și revendicări suprapuse asupra spațiului lor aerian, a insulei Cipru, divizată din punct de vedere etnic, a migrației ilegale și a statutului insulelor din Marea Egee.

Grecia și-a construit o prezență militară pe insulele din Marea Egee încă din anii 1960, încălcând atât Tratatul de la Lausanne din 1923, cât și Tratatul de la Paris din 1947, care a acordat insulele Greciei cu condiția ca acestea să fie menținute demilitarizate, potrivit Daily Sabah.

La ultima lor întâlnire de la Praga, în octombrie, cei doi au avut o dispută verbală când Erdoğan ar fi afirmat că Atena sporește tensiunea în regiune prin acțiuni provocatoare. La vremea respectivă, Erdoğan a susținut că Mitsotakis a ieșit în trombă de la dineul oficial al unui summit european informal.

Dar retorica a fost atenuată în februarie, când Grecia a trimis echipe de ajutor și de salvare imediat după un cutremur masiv care a ucis peste 50.000 de persoane. Ministrul de externe de atunci al Greciei, Nikos Dendias, a fost, de asemenea, primul ministru european care a vizitat Turcia după cutremur.

Ceea ce este cunoscut în cele două națiuni sub numele de „diplomația cutremurelor” a intrat în joc și în 1999, când două cutremure mortale au lovit Turcia și Grecia la o lună distanță unul de celălalt. Acest lucru a dus la un dezgheț al relațiilor la doar trei ani după ce aliații NATO aproape că au intrat în război din cauza unei insulițe nelocuite din Marea Egee.