Discuții dure la dezbaterea Codului Urbanismului. Primarii Dan și Mihaiu, față în față cu asociațiile de dezvoltatori. ”Nu trebuie blamați dezvoltatorii imobiliari, să stăm cu capul în jos de parcă am fi ciuma societății” / „Vorbiți de fluturi și unicorni, dar rata de nelegalitate este de 50%”

Două părți care se ciocnesc de obicei în instanță pe tema construcțiilor ilegale din București au fost marți față în față în Parlament, la Comisia de administrație, locul unde au avut loc primele discuții asupra proiectului de Cod al Urbanismului. Codul reprezintă ”umbrela” ce va acoperi 10 legi de care depinde felul în care vor arăta orașele în România.

Pe de-o parte primarii Nicușor Dan (București), Radu Mihaiu (Sector 2), dar și parlamentarii USR și deputatul PNL Marin Moisin, au cerut o putere mai mare a administrației locale de a bloca imediat construcții care se fac nelegal, să intervină cu sigilii până la propunțarea instanței. De cealaltă parte dezvoltatorii, grupați în asociații, au cerut să nu fie blamați la comun și au solicitat „predictibilitate” din partea primăriilor astfel încât să nu cumpere terenuri pe care să facă investiții în baza unor planuri care să fie anulate în instanță, cu „bătaie” la PUZ-urile de sector anulate în București.

Ce au cerut asociațiile de dezvoltatori de la parlamentari în noul Cod al Urbanismului

Despina Ponomarenco, Buchareast Real Estate Club (BREC), le-a cerut parlamentarilor un Cod al Urbanismului „extrem de clar”. Ea a spus că reprezintă membri din industria imobiliară care au proiecte în plan la București, Viena, Varșovia, Budapesta, „companii care achiziționează terenuri unde investesc în jurul a zeci de milioane de euro și apoi își fac planuri de business pentru proiecte de sute de milioane de euro”.

Ideea sa a fost continuarea pledoariei reprezentantului Asociației Inverstitorilor de Real Estate AREI, Cătălin Târziu, care a acuzat că legea în prezent este neclară: „Investitorii sunt ținta oprobriului public. Nu contestăm că nu există oi negre, dar trebuie să plecăm de la principiul că dezvoltatorii dezvoltă România (…). Noi ne dorim să știm că atunci când demarăm o investiție nu ne trezim cu un litigiu, șantierul suspendat, uneori întemeiat, alteori neîntemeiat, cert este că proiectele întârzie. (,..) Noi ne dorim o analiză obiectivă a realității care să ne permită să investim”.

Discuția în Comisia de administrație a Camerei Deputaților s-a aprins de la solicitarea avocatului Adrian Ioniță, reprezentant al asociatei BREC, Buchareast Real Estate Club – după cum s-a prezentat – dar și angajat al grupului One Unites Properties, după cum a spus deputatul USR Ionuț Moșteanu. Avocatul a susținut că beneficiarii documentațiilor de urbanism ale orașelor trebuie să fie primăriile dar și dezvoltatorii, inițiatorii dar și beneficiarii de documentații de urbanism (PUZ-uri). „Nu trebuie blamați dezvoltatorii imobiliari, să stăm aici cu capul în jos, de parcă am fi ciuma societății, legea trebuie făcută pentru general, nu pentru excepții”, a spus acesta. „Se ajunge în situația în care se anulează PUZ, că așa se anulează toate PUZ-urile în București, se obține autorizație de construcție, se începe construcția, omul (dezvoltatorul) nu mai poate construi și nici nu poate iniția o documentație de urbanism în scopul intrării în legalitate și ajunge să fie proprietarul unei clădiri pe care nu o poate intabula”, a mai afirmat reprezentantul BREC.

Radu Mihaiu: În sectorul 2 am un bloc de 10 etaje, într-o zonă unde se putea construi P+2”/ Nicușor Dan, despre dezvoltatori: „Se agață de nelegalități”

„Dumneavoastră vorbiți despre fluturi și unicorni și despre dezvoltatori care fac lucrurile perfect”, a spus în replică la afirmația avocatului primarul Radu Mihaiu, care a dat un exemplu din zeci de „excepții” în care în Sectorul 2 un constructor a ridicat un bloc de 10 etaje pe care primăria nu-l poate dărâma.

„Eu în Sectorul 2 am un bloc de 10 etaje construit în 2012, într-o zonă unde se putea construi P+2. A fost suspendată autorizația în instanță pentru că s-a dat autorizație P+4 și s-a construit până la P+10. A avut autorizație de P+4 dată primărie (n.r. – în mandatul anterior). Ca să înțelegem cum s-a construit în București, dumneavoastră vorbiți de tot felul de fluturi și unicorni, si despre dezvoltatori care fac lucruri perfect, dar realitatea din București este cea pe care o vedem cum s-a construit, cât de aproape și ce s-a respectat. Iar acum am un bloc de P+10 pe care nu pot să-l demolez pentru că nu am dreptul acesta”, a afirmat Mihaiu.

La rândul lui prezent la discuțiile generale asupra Codului Urbanismului, primarul general Nicușor Dan s-a folosit tot de un exemplu din Sectorul 2 despre „cât de frumoase sunt discursurile dezvoltatorilor”, acuzând că „în realitate nu este deloc așa” și că în instanță dezvoltatorii „se agață de nelegalități”. El a susținut și că în București 50% dintre autorizațiile de construire sunt nelegale cu complicitatea unor primării, dar și pentru că „avem 2 instituții care nu-și fac datoria, Inspectoratul de stat în construcții și instituția prefectului”.

„În București avem instituții care nu funcționează. În 2008 am sesizat acest lucru. Rata de negalitate la autorizațiile de construire este de 50% (…)50% este rata de succes a litigiilor împortiva autorizațiilor de construire și a documentațiilor de urbanism emise de PMB și CGMB. Asta se întâmplă pentru că unele primării nu respectă legea, dar si pentru că avem 2 instituții de control, ISC și prefectul care nu-și fac datoria. De la începutul lui 2021 știm cu toții ca PUZ-uri de sector sunt nelegale, și în baza acestor PUZ s-au emis autorizații de investiții de probabil 2-3-4 miliarde de euro. De ce? Pentru ca ISC nu a făcut verificarea legalității așa cum i-am solicitat-o eu și pentru că prefectul care are în subordine inspectoratul de stat teritorial nu a pus presiune ca tipul acesta de nelegalitate să nu se perpetueze.

Ne întoarcem la dezvoltatori, discursurile sunt foarte frumoase, dar în practică nu este deloc așa, pentru că ei forțează, se agață de documentații despre care știu că sunt nelegale și se agață de ele. La PUZ Sectorul 2 s-a amânat judecata nelegalității la tribunal pentru că la fiecare termen, la fiecare 6 săptămâni, mai venea câte un dezvoltator din ăștia care investesc sute de milioane, nu niște prăpădiți și mai făcea o cerere de intervenție ca să mai amâne 6 săptămâni dezbaterea PUZ sector 2. Au capacitatea de a face „do diligence”, dau în judecată primarii, funcționaii, dezvoltatorii dau în judecată funcționarii pe persoană fizică când nu le aprobă autorizațiile așa cum le doresc ei. Eu, ca autoritate publică, prefer să mă dai în judecată acum, când ai cumpărat un teren și ne judecăm pe 17 milioane, decât să forțezi să te judeci și să spui că ai investit 200 milioane”, a spus Nicușor Dan.

Context

Codul Urbanismului a intrat de marți, 17 octombrie, în dezbaterea Comisiei de administrație a Camerei Deputaților cu discuții generale.

Camera Deputaților este for decizional, după ce proiectul a fost aprobat tacit de Senat, în luna iunie, în forma propusă de Ministerul Dezvoltării.

La proiectul inițial, grupul de parlamentari ai PSD a propus mai multe amendamente care, dacă vor fi adoptate, vor permite intrarea în legalitatea a blocurilor construite ilegal, se vor permite construcții pe spațiile verzi proprietate privată, iar sectoarele vor putea aproba Planuri Urbanistice Zonale, cu excepția zonelor protejate și a monumentelor istorice.