G4Media.ro

Discuțiile bilaterale România-Ungaria în legătură cu cimitirul din Valea Uzului, amânate în…

Sursa Foto: Facebook/ Korodi Attila

Discuțiile bilaterale România-Ungaria în legătură cu cimitirul din Valea Uzului, amânate în așteptarea punctelor de vedere ale celorlalte state care au eroi înhumați acolo

Ministerul Apărării din România aşteaptă opinia statelor ai căror soldați se odihnesc în cimitirul militar din Valea Uzului, acesta este motivul pentru care întârzie o nouă rundă de consultare a instituţiilor române şi maghiare care sunt responsabile cu îngrijirea mormintelor militare, scrie în ediţia de miercuri cotidianul transilvănean „Krónika”, citat de agenția ungară de presă MTI.

Potrivit sursei citate, MApN nu a oferit un răspuns concret la întrebarea lansată de ziar, cu privire la când şi la ce nivel vor continua negocierile româno-maghiare în legătură cu cimitirul militar din Valea Uzului.
Potrivit acordului anterior, o nouă rundă de consultări ar fi trebuit să aibă loc în luna septembrie, însă Bucureştiul a solicitat o amânare.

În răspunsul formulat de Biroul de Presă al ministerului se arată că cimitirul militar din Valea Uzului poate fi considerat unul cu caracter multinaţional, astfel că, în baza reglementărilor internaţionale şi a acordurilor interguvernamentale, în demersurile iniţiate pentru rezolvarea situaţiei este necesară consultarea reprezentanţilor tuturor statelor care au morţi de război înhumaţi în acest cimitir.

Ministerul a comunicat că, până acum, România a încheiat acorduri bilaterale în domeniu cu nouă state. Printre acestea se află şi Ungaria, Germania şi Rusia, ţări care au eroi înmormântaţi în cimitirul militar din Valea Uzului. Cinstirea memoriei eroilor căzuţi pentru ţară, amenajarea, protejarea şi conservarea
mormintelor şi monumentelor dedicate acestora reprezintă o datorie sacră a fiecărui stat, a adăugat ministerul, care a specificat, totodată, că în urma normelor dreptului internaţional umanitar şi a
acordurilor interguvernamentale, există şi obligaţii pentru aceste state.

“Colaborarea şi consultarea cu reprezentanţii tuturor statelor care au morţi de război înhumaţi în cimitirul militar din Valea Uzului sunt parte a acestor obligaţii, care sprijină, totodată, toleranţa, reconcilierea şi înţelegerea între popoare”, citează “Krónika” din răspunsul MApN.

Potrivit ministerului, este un interes comun ca memoria tuturor eroilor căzuţi pentru ţară să fie cinstită, indiferent de naţionalitatea acestora, respectiv ca fiecare dintre statele care au morţi de război în cimitirul din Valea Uzului să poată desfăşura activităţi de comemorare în cimitir.

Péter Szijjártó, ministrul ungar de Externe şi al Comerţului Exterior a declarat, săptămâna trecută, la Arad, că Budapesta doreşte ca negocierile între specialişti, iniţiate de partea ungară cu privire la cimitirul militar din Valea Uzului, care au creat tensiuni, să nu fie împiedicate sau amânate de către Guvernul României, ci acesta să delege un partener corespunzător pentru negocieri. “Ne aşteptăm din partea guvernului român, în primul rând, să prevină alte noi provocări”, a spus ministrul ungar, făcând referire la comemorările organizaţiilor naţionaliste române, anunţate pentru data de 25 octombrie, în Valea Uzului, mai relatează MTI.

Cimitirul Militar din Valea Uzului a ajuns în atenţia publică după ce, în primăvara acestui an, Primăria Dărmăneşti a delimitat o parcelă românească, parţial peste mormintele nemarcate ale unor militari maghiari, pe care a ridicat cincizeci de cruci de beton în memoria unor soldaţi români necunoscuţi şi un monument în formă de cruce celtică – simbolul membrilor Gărzii de Fier române.

Pe 6 iunie câteva mii de români au smuls poarta cimitirului şi au pătruns cu forţa în cimitir – peste lanţul viu format de maghiari în faţa intrării în cimitir şi în pofida forţelor de ordine prezente – pentru a participa la slujba de sfinţire ortodoxă a parcelei româneşti.

Jandarmeria română i-a amendat, în urma disturbării ordinii publice din 6 iunie, doar pe Csaba Borboly, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, şi pe Róbert Grüman, vicepreşedintele CJ Covasna, cu către trei mii de lei, pe motiv că au omis să anunţe şi jandarmeria despre formarea lanţului uman.

Sursa foto: Facebook/ Korodi Attila

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu

  1. observ ca in fiecare articol pe acest subiect, aveti si paragraful acela care se termina cu „cruce celtică – simbolul membrilor Gărzii de Fier române”. aceasta cruce nu poate fi considerata simbol legionar, ci e un simbol traditional de pe monumentele funerare din unele zone ale romaniei.

    1. https://adevarul.ro/news/eveniment/domnule-hunor-kelemen-crucea-celtica-vitraliul-bisericii-sfmargareta-budapesta-simbol-nazistt-1_5d1f2208892c0bb0c623a996/index.html

    2. https://www.adl.org/education/references/hate-symbols/celtic-cross