Dispută între pescarii bulgari și poliţiştii români de frontieră pentru o insulă de pe Dunăre

Pescarii de pe Dunăre se plâng că de mai mulţi ani sunt hărţuiţi de poliţiştii români de frontieră, scrie 24Chasa, citată de Rador. Motivul este legat de insula Vetren care – potrivit unei convenţii din urmă cu 110 ani – trebuie să fie bulgărească, însă în fapt este românească. Autorităţile de frontieră îi gonesc pe pescarii locali, le confiscă bărcile şi echipamentul de pescuit. Insula Vetren, pe care românii o numesc Ciocăneşti, s-a format în anul 1928. De atunci până azi, pescarii de pe partea bulgară a Dunării spun că insula este bulgărească. Este cunoscută drept Vetren, după numele satului de lângă Silistra. Este cunscută şi ca „Degetul alb”.

Apartenenţa sa este discutabilă, însă, în prezent, se află sub control efectiv românesc, cu statut de rezervaţie naturală. Conform datelor vechi, dimensiunea bucăţii de pământ claseaza insula pe locul 8 ca mărime în rândul insulelor bulgăreşti de pe malul Dunării – cu o lungime de trei km şi jumătate şi o lăţime de aproape 1 km. De fapt, este despărţită de malul bulgăresc de un canal în care se află o insulă mai mică – Devnia. Avem acolo în principal salcie. Când creşte nivelul Dunării, porţiunile sale joase sunt inundate, iar când scade nivelul apei, cele două insule se leagă – este uscat şi canalul dintre ele şi mal. Oamenii din Vetren sunt pescari din tată în fiu. Şi astăzi Petko Grigorov povesteşte cum, atunci când era copil, se jucau pe insulă, iar bunicul lui ducea turma de oi la păşunat acolo. De acolo luau şi lemne de iarnă, precum şi materiale pentru construcţia de case.

Astăzi, însă, pe insula Vetren stau dislocate autorităţi de frontieră româneşti, iar atunci când pescarii bulgari trec pe lângă aceasta sau când pescuiesc acolo, sunt reţinuţi, iar bărcile, echipamentul de pescuit şi captura le sunt confiscate. Unii dintre ei au fost chiar daţi în judecată în România, din cauza pătrunderii în ape teritoriale străine. În urmă cu o lună, Valentin Yordanov a scăpat ca prin urechile acului doar cu o avertizare, dacă îl mai prind o dată îi iau tot.

Pescarii povestesc că poliţiştii de frontieră marchează pe hartă cu pixul şi spun că graniţa trece pe aici, iar sub acuzaţia că intră pe teritoriul lor îi arestează. Fără a se interesa că insula Vetren, în toate hărţile de navigaţie pe Dunăre este trecută ca fiind bulgărească, nici că pe harta satelit a google este menţionată ca făcând parte din teritoriul bulgar. Este curios faptul că doar atunci când poliţiştii români de frontieră patrulează singuri, atunci îi sancţionează pe pescarii de la Vetren. Când sunt împeună cu colegii bulgari nu le spun nimic, a spus Petko Grigorov.

Până când se va face însă din nou transformarea oficială a frontierei fluviale, pescarii de la Vetren vor continua să îşi câştige pâinea cu teamă. Iar la Vetren sunt înregistraţi 50 de pescari, care din pescuit îşi întreţin familiile. Vor să muncească cinstit, fără a încălca legile.

Cunoscătorii spun că de fapt motivul pentru care poliţiştii români de frontieră exercită presiune asupra pescarilor bulgari nu este legat de intrarea în ape străine, cât de pescuitul propriu-zis. Peştele din jumătatea românească a Dunării e mai mult din punct de vedere cantitativ – spun ei. În România pescuitul nu este atât de răspândit ca în Bulgaria. În afară de asta, pescarii bulgari au autorizaţie pentru Bulgaria, însă pentru a le permite românii, ei trebuie să fie înregistraţi ca persoane juridice. Cel de-al treilea şi de fapt cel mai important aspect este că bulgarii au folosit plase de plastic, iar în România acestea sunt considerate a fi o infracţiune împotriva naturii.

Bucata de teren este azi un teritoriu disputat, iar conform Convenţiei semnate de Bulgaria şi România în anul 1908, insula trebuie să fie bulgărească. Şi nu numai ea. Şi soarta altor insule din zona Silistra este similară. Acordul de atunci arată că graniţa fluvială va urma jumătatea fluviului, în cele mai joase ape ale acestuia, care curg în una şi aceiaşi albie şi la jumătatea braţului pe linia cursului fluviului când se împarte în două şi mai multe braţe. Sau altfel spus, pe acest segment al fluviului, frontiera trebuie să fie stabilită de linia cursului acestuia – cel mai adânc punct, iar în apropiere de insula Vetren, linia cursului trece prin partea sa nordică, ceea ce înseamnă că acest pământ este bulgăresc.

Însă până în anii 50 ai secolului trecut, Vetren/Ciocăneşti s-a considerat a fi insulă românească din cauza schimbărilor teritoriale din Balcani, în timpul diferitelor războaie. În anul 1956, după un nou acord între cele două state separate de Dunăre şi în conformitate cu Legea privind teritoriile maritime, căile fluviale interne şi porturile Bulgariei şi teritoriul umed, devin din nou teritoriu bulgar. Cu înţelegerea că o comisie interstatală bilaterală are dreptul de a se întruni o dată la zece ani, pentru a stabili dacă de-a lungul Dunării nu au apărut schimbări care să corecteze linia cursului apelor, astfel încât insula Vetren să se dovedească a fi un teritoriu a cărui apartenenţă trebuie să fie stabilită din nou. Este adevărat însă că azi fiecare îşi ‘trage” insula către propriul mal, fiind necesar ca graniţa fluvială să fie retrasată.

În urmă cu cinci ani, Nikolai Dimov, atunci prefect de Silistra, a trimis o scrisoare Ministerului Dezvoltării Regionale şi a întrebat dacă e vreo schimbare cu privire la graniţa fluvială a Bulgariei. Dacă răspunsul este afirmativ, de când este aceasta şi care este statutul insulei bulgăreşti (aflată în apropierea biorezervaţiei Srebărna) potrivit guvernanţilor bulgari. Nu a primit niciun răspuns. Oamenii spun că românii folosesc insula pentru exploatare forestieră, pentru a creşte animale acolo. Se vorbeşte chiar de proiecte europene şi finanţare în vederea păstrării biodiversităţii insulei.

Conform informaţiilor neconfirmate, la MAE bulgar s-a creat deja un grup de lucru care să iniţieze întrunirea comisiei bulgaro-române care să se pronunţe cu privire la apartenenţa insulelor. Iar asta este ca urmare a interpelării parlamentare a deputatului de Silistra, Aleksandr Sabanov. Întrebările i-au fost adresate deja ministrului Zaharieva, precum şi ministrului Moskovski. Lui Sabanov i-au fost puse la dispoziţie şi hărţi asupra cărora va trebui să se pronunţe şi Poliţia de Frontieră. Temerea este însă că Bulgaria poate să piardă teritorii, având în vedere că situaţia din apropiere de regiunea Plevna este total schimbată. Acolo insulele sunt considerate a fi bulgăreşti, fiind vorba de insule pe care are loc o activitate economică, spre deosebire de terenurile nepopulate din apropiere de Silistra. (Sursa: 24Chasa.bg)