Disputa privind utilizarea canabisului în scop medicinal / VIDEO Alexandra Cârstea, o tânără avocată ce a lansat inițiativa: „Scopul este de a oferi o alternativă, atunci când tratamentul clasic nu mai funcționează”/ Contraargumentele autorităților

Dezbaterea privind utilizarea canabisului în scop medicinal nu se poartă numai în România, ci este prezentă și în alte țări europene. Proiectul editorial ENTR, care include publicații media din cinci țări, abordează tema în fiecare din aceste țări în săptămâna 8-12 august.

G4Media a discutat cu Alexandra Cârstea, cea care a inițiat pentru prima dată o petiție în România pentru legalizarea canabisului în scop medicinal, în anul 2017. Inițiativa ei a stat la baza proiectului de lege care a fost depus în Parlament în 2019 cu semnăturile a 86 de deputați și senatori. Proiectul de lege nu a avansat, primind opinii negative de la Agenția Națională a Medicamentului și de la Guvern.

Aceasta povestește că a urmat o muncă susținută de cercetare, a înființat o asociație, a comunicat cu parlamentari pentru inițierea proiectului de lege. Spune că în cursul cercetărilor, a găsit peste 40.000 de studii publicate și medici din alte țări care au avut „niște rezultate remarcabile în studiile pre-clinice”.

Recent, ministrul Sănătății Alexandru Rafila a fost întrebat ce opinie are despre posibilitatea de legalizare a canabisului în scop medicinal, a spus:

„Este vorba despre respectarea legislației europene în materie, noi avem o agenție în Europa, Agenția Europeană a Medicamentului, și în momentul în care orice derivat de canabis va primi autorizare de utilizare la anumite categorii de pacienți – așa cum primește orice alt produs farmaceutic, pentru că ne referim la produse farmaceutice – bineînțeles că și România se va adapta legislației europene. Noi așteptăm punctul de vedere al Agenției Europene a Medicamentului”

În parcursul proiectului de lege menționat, au fost transmise puncte de vedere de către Agenția Națională a Medicamentului (- poate fi consultat aici) și de către Guvernul României (aici).  Ambele, negative, cu o serie de argumente între care, în principal, riscul ridicat în contextul consumului de droguri și insuficiente rezultate pozitive notate de studiile medicale existente.

Alexandra Cârstea a menționat, în discuția avută cu G4Media, că Parlamentul European „a făcut în 2019 o recomandare certă și clară tuturor statelor membre de a încerca odată să își uniformizeze legislația în domeniu și a face posibil tratamentul acesta pacienților și să încurajăm știința, cercetarea și studiul.”

Rezoluția Parlamentului European este citată și în punctul de vedere al Guvernului, fiind preluate mențiunile legate de riscurile utilizării acestor substanțe și măsurile de prevenire necesare privind dependența și practicile ilegale”.

Aici poate fi consultată rezoluția Parlamentului European din anul 2019, despre care vorbește și Alexandra Cârstea și răspunsul negativ al Guvernului României. Între motivele prezentate:

A) întrucât planta de canabis conține mai mult de 480 de compuși, inclusiv peste 100 de canabinoide, în compoziția cărora intră atât compuși psihoactivi, cât și compuși nepsihoactivi; întrucât mulți dintre compușii care constituie planta de canabis se întâlnesc doar în compoziția acestei plante;

B) întrucât D9-tetrahidrocanabinolul (THC) și canabidiolul (CBD) sunt cele mai cunoscute canabinoide identificate în canabis, THC constituind principala componentă psihoactivă a canabisului și care creează dependență, iar CBD nu are proprietăți ebriante și nici nu creează dependență;

(…)

(R) întrucât nu există nicio reglementare internă a UE referitoare la introducerea pe piață a medicamentelor pe bază de canabis;

1. subliniază că este necesar ca Comisia și autoritățile naționale să coopereze la stabilirea unei definiții juridice a canabisului utilizat în scopuri medicale și să facă o distincție clară între medicamentele pe bază de canabis aprobate de EMA sau de alte agenții de reglementare, canabisul terapeutic care nu este susținut de studii clinice și alte utilizări ale canabisului (de exemplu, recreaționale sau industriale);
2. consideră că cercetarea privind eventualele beneficii ale medicamentelor provenite din canabis și ale canabisului în general a fost subfinanțată și ar trebui abordată în mod corespunzător în cadrul celui de-al nouălea program-cadru și în cadrul programelor naționale de cercetare, pentru a explora, printre altele, posibilele utilizări ale THC, CBD și ale altor canabinoide în tratamentul medical, precum și efectele acestora asupra corpului uman, incluzând aici învățămintele desprinse din experiența prescrierii în afara indicațiilor aprobate a canabisului. (ș.a.m.d.)