Dispute în Balcani: Serbia susține că a crescut migrația ilegală prin Bulgaria, după ce președintele bulgar a avertizat că țara sa ar putea să se opună aderării Serbiei la UE

Serbia contrazice afirmațiile Bulgariei, țară candidată la Schengen, potrivit cărora a redus migrația ilegală. „Numărul intrărilor ilegale din Bulgaria este în continuă creștere”, a declarat ministrul sârb de interne Ivica Dačić într-un interviu acordat agenției APA. El spune că aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen ar provoca „o schimbare parțială” a fluxurilor de migrație, care ar conduce apoi prin România spre Ungaria. Dačić a subliniat că și țara sa dorește să devină membru Schengen.

Reacția oficialului sârb a venit după ce președintele bulgar Rumen Radev a anunțat că Sofia s-ar putea opune aderării Serbiei la UE din cauza tratamentului la care e supusă minoritatea bulgară.

Reamintim că sunt frecvente disputele între țările balcanice pe tema tratamentului minorităților etnice.

La o reuniune ministerială regională desfășurată în Austria la sfârșitul lunii iunie, ministrul bulgar de interne, Kalin Stoyanov, a declarat că frontiera externă a țării sale cu Turcia a fost „extraordinar de liniștită” timp de câteva luni. Presiunea migratorie a scăzut deoarece migranților li s-a arătat că le este dificil să treacă frontiera turco-bulgară. Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a lăudat și eforturile țării balcanice și s-a referit la reducerea masivă a reținerilor la frontiera dintre Austria și Ungaria.

În interviul său însă, Dačić a făcut referire la datele poliției de frontieră sârbe, potrivit cărora Serbia a înregistrat timp de doi ani majoritatea trecerilor ilegale ale frontierei la frontiera bulgară. România este relevantă doar ca țară de destinație pentru migranții care tranzitează Macedonia de Nord, dar cifrele în această privință sunt mult mai mici decât pentru țările de destinație Ungaria, Croația sau Bosnia-Herțegovina.

Dacă Bulgaria și România vor adera la spațiul Schengen, va exista „fără îndoială” o schimbare a rutelor. „O parte dintre migranții ilegali care ajung în Bulgaria din Turcia se vor îndrepta spre România și nu spre Serbia, iar apoi spre Ungaria”, a spus politicianul sârb.

Dačić a precizat, de asemenea, că vede un rol pentru țara sa în cadrul noului pact al UE privind azilul și migrația. Acesta prevede ca, în viitor, migranții să fie supuși unui control amănunțit înainte de trecerea frontierei externe a UE și ca în apropierea frontierei să fie înființate instalații închise. Întrebat dacă Serbia ar fi pregătită să semneze un acord cu o țară terță similar celui dintre Italia și Albania, ministrul sârb de interne a fost prudent. „Serbia nu a primit încă o propunere din partea niciunui stat membru al UE cu privire la relocarea solicitanților de azil pe teritoriul său”, a spus el. În acest context, el a subliniat că Serbia este o țară de tranzit pentru migranții ilegali „și aceștia nu doresc să solicite azil în Serbia”. În prima jumătate a anului 2024, doar 118 persoane au solicitat azil, ceea ce corespunde la aproximativ un procent din totalul migranților ilegali. O persoană a primit protecție subsidiară.

Fostul prim-ministru sârb a precizat că țara sa dorește să îndeplinească toate condițiile pentru aderarea deplină la UE și, de asemenea, pentru aderarea la Schengen. Ca membru, Serbia ar avea acces deplin la toate instrumentele și resursele financiare ale UE pentru a preveni trecerea ilegală a frontierelor și pentru a asigura returnarea migranților în țările lor de origine. Dačić a semnalat, de asemenea, că țara sa va accepta clauza de solidaritate în ceea ce privește migranții, care este contestată de unele state UE. Acesta a subliniat că principiul solidarității în distribuirea migranților între statele membre este „unul dintre pilonii” noului pact privind azilul și migrația. Cu toate acestea, în această privință, s-a referit la statutul Serbiei de țară de tranzit și la faptul că, în calitate de stat nemembru, nu este în prezent eligibilă pentru sprijinul financiar prevăzut în noul pact al UE pentru statele care primesc migranți.